Escrocheriile telefonice au devenit una dintre cele mai complexe forme de criminalitate transfrontalieră, iar dezvoltarea tehnologiilor informaționale le permite infractorilor să acționeze din orice colț al lumii. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Potrivit acestuia, rețelele infracționale care vizează cetățenii Republicii Moldova operează prin intermediul mai multor call-centre amplasate în diferite state, ceea ce face dificilă identificarea și tragerea la răspundere a organizatorilor.
„Datorită tehnologiilor informaționale, infracțiunea nu mai are frontieră. Infractorul are posibilitatea de a comite o faptă ilegală într-un alt teritoriu decât cel în care se află”, a explicat șeful IGP.
Tineri recrutați prin Telegram
Viorel Cernăuțeanu susține că persoanele care ajung să transporte banii proveniți din escrocherii sunt recrutate prin metode similare celor utilizate în traficul de droguri.
Procesul are loc în mediul online, în special prin intermediul aplicației Telegram, unde potențialii curieri sunt selectați și contactați fără a avea vreodată o întâlnire directă cu organizatorii schemei.
Potrivit șefului Poliției, cei mai mulți dintre curieri sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, atrași de promisiunea unor câștiguri rapide, fără a conștientiza pe deplin consecințele legale.
Cum sunt manipulate victimele
Schemele de fraudă implică mai multe persoane care contactează succesiv victima pentru a-i câștiga încrederea și a o determina să ofere bani.
În prima etapă, escrocii se prezintă drept reprezentanți ai unor instituții sau companii cunoscute, precum furnizori de servicii, companii de curierat sau alte organizații. Ulterior, după o întrerupere aparent accidentală a convorbirii, victima este contactată de o altă persoană care pretinde că reprezintă instituții de stat sau autorități financiare.
Prin diverse scenarii, victimele sunt convinse că au fost implicate, fără să știe, în activități ilegale și că trebuie să transmită bani pentru a evita consecințe grave.
Banii sunt ridicați în numerar
Pentru a evita urmele digitale, escrocii preferă ca banii să fie preluați direct de la victime, în numerar.
În această etapă intervin curierii, care ridică sumele și le transmit mai departe altor membri ai rețelei. Potrivit lui Cernăuțeanu, mulți dintre aceștia nu realizează că participă la o schemă infracțională și riscă să suporte cele mai grave consecințe juridice.
Doar în primele cinci luni ale anului, polițiștii au identificat peste 137 de persoane care au avut rolul de curier în astfel de escrocherii.
Traseul banilor: regiunea transnistreană și criptomonedele
Anchetele desfășurate de polițiști au arătat că, după colectarea sumelor de la victime, curierii transportă frecvent banii către regiunea transnistreană.
Ulterior, sumele sunt readuse în circuit prin intermediul unor persoane care le convertesc în criptomonede. Potrivit șefului IGP, această activitate se desfășoară în afara cadrului legal și are drept scop ascunderea traseului banilor și transmiterea acestora către organizatorii rețelelor.
Prejudicii de peste 157 de milioane de lei
Datele autorităților arată amploarea fenomenului. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciile provocate de escrocheriile online și telefonice au depășit 157 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 7,7 milioane de euro.
Poliția îndeamnă cetățenii să fie vigilenți și să nu ofere date personale sau financiare persoanelor necunoscute care îi contactează prin telefon sau online, indiferent de instituția pe care pretind că o reprezintă.