Știai căgrăsimea de pe burtă produce hormoni și substanțe inflamatorii, care pot afecta întregul organism?

Imagine

Oricine a încercat să slăbească știe: grăsimea de pe abdomen pare să fie ultima care dispare, indiferent de dietă sau sport. De ce? Și cât de periculoasă este, de fapt, această „centură” invizibilă, dar persistentă?

Grăsimea abdominală: mai mult decât un complex estetic

Grăsimea de la burtă nu este doar o problemă de aspect, ci și un semnal de alarmă pentru sănătate. Specialiștii o numesc „grăsime viscerală” – adică acea grăsime care se acumulează în jurul organelor interne. Spre deosebire de grăsimea subcutanată (cea de sub piele), cea viscerală este asociată cu riscuri crescute de boli de inimă, diabet de tip 2, steatoză hepatică și chiar unele tipuri de cancer.

Un studiu publicat în The Lancet Diabetes & Endocrinology (2021) arată că persoanele cu un indice de masă corporală normal, dar cu circumferință abdominală crescută, au un risc de mortalitate mai mare decât cele cu suprapondere distribuită uniform. Cu alte cuvinte, nu doar kilogramele contează, ci și unde se depozitează grăsimea!

De ce se depune tocmai pe burtă?

• Stresul și cortizolul: Hormonul stresului, cortizolul, favorizează depunerea grăsimii în zona abdominală. Studiile arată că persoanele care dorm puțin sau trăiesc sub stres cronic au o talie mai mare, chiar dacă nu mănâncă mai mult.
• Genetica: Da, ai moștenit „talentul” de la părinți. Cercetările arată că unele persoane sunt programate genetic să stocheze mai multă grăsime pe abdomen.
• Vârsta și hormonii: După 40 de ani, metabolismul încetinește, iar scăderea nivelului de estrogen (la femei) sau testosteron (la bărbați) favorizează acumularea grăsimii abdominale.

Poți „arde” grăsimea de la burtă cu exerciții pentru abdomen?

Mit popular: „Fă abdomene și vei avea pătrățele!” Realitatea, potrivit unui studiu publicat în Journal of Strength and Conditioning Research (2011): exercițiile locale tonifică mușchii, dar nu reduc grăsimea din acea zonă. Corpul arde grăsime „în ansamblu”, nu punctual. Ceea ce funcționează, conform studiilor, este combinația dintre exerciții cardio (alergare, înot, ciclism), antrenamente cu greutăți și o dietă echilibrată.

Ce spun studiile despre alimentație?

• Zahărul și băuturile carbogazoase: Un studiu din Obesity (2014) arată că zahărul în exces și băuturile îndulcite sunt printre cei mai mari inamici ai taliei subțiri.
• Fibrele solubile: O cercetare publicată în Annals of Internal Medicine (2015) sugerează că un consum crescut de fibre solubile (ovăz, linte, mere, semințe de in) reduce grăsimea abdominală, chiar și fără alte schimbări majore în dietă.
• Proteinele: Dietele bogate în proteine (ouă, lactate, carne slabă, leguminoase) ajută la menținerea masei musculare și accelerează arderea grăsimilor, inclusiv de pe abdomen.

Curiozități

• Grăsimea de pe burtă este metabolic activă – produce hormoni și substanțe inflamatorii care pot afecta întregul organism.
• Circumferința taliei contează: La femei, o talie peste 88 cm, iar la bărbați peste 102 cm, este asociată cu risc crescut de boli cardiometabolice.
• Nu există „pastila magică”: Suplimentele „minune” nu funcționează fără schimbări reale în stilul de viață.

Grăsimea de la burtă nu e doar o provocare pentru garderobă, ci și pentru sănătate. Nu există scurtături, dar vestea bună este că, odată cu schimbarea obiceiurilor – mai puțin stres, somn suficient, alimentație echilibrată și mișcare regulată – burta începe să scadă, iar riscurile pentru sănătate se diminuează considerabil.

VEZI ARTICOLE