Premieră mondială: transplant de rinichi modificat să fie compatibil cu toate grupele sanguine, realizat în China
O echipă internațională de cercetători a realizat primul transplant uman de rinichi modificat genetic pentru a fi compatibil cu toate grupele sanguine. Organul, inițial de tip A, a fost transformat în grupă 0 cu ajutorul unei enzime speciale și transplantat unui bărbat de 68 de ani aflat în moarte cerebrală, la Chongqing, China. Specialiștii consideră că această procedură revoluționară ar putea elimina barierele legate de grupa sanguină în transplanturile de organe, crescând semnificativ șansele pacienților aflați pe listele de așteptare.
Imagine cu caracter ilustrativ
În prezent, transplanturile de organe sunt posibile doar între donatori și primitori cu grupe sanguine compatibile, deoarece sistemul imunitar al primitorului poate respinge organul dacă antigenele nu corespund. Organele de tip O, lipsite de antigene A sau B, pot fi acceptate de orice pacient.
Cercetătorii din Canada și China au folosit o enzimă capabilă să elimine antigenele de tip A din rinichiul donatorului, transformând astfel organul într-un „rinichi universal”. Experimentele au arătat că rinichiul a funcționat timp de șase zile, producând urină și menținându-se sănătos în primele două zile, înainte ca organismul să înceapă să manifeste semne de respingere. Rezultatele studiului au fost publicate în Nature Biomedical Engineering.
Enzima utilizată a fost descoperită în 2019 de aceeași echipă, care în 2022 a reușit să transforme și un plămân de tip A în tip O, însă fără a-l transplanta la un pacient.
„Rezultatele sunt revoluționare”, a declarat Natasha Rogers, specialist în transplanturi la Spitalul Westmead din Sydney, Australia, subliniind potențialul acestei tehnici de a reduce listele de așteptare și de a facilita transplanturile pentru pacienții cu grupe sanguine rare sau incompatibile.
Cercetătorii speră să perfecționeze metoda pentru a preveni respingerea organelor și să poată realiza, în viitor, transplanturi cu succes la pacienți în viață. Adaptarea acestei tehnologii la alte organe, precum plămânii sau inima, ar putea marca începutul unei noi ere în medicina transplanturilor, în care grupa sanguină să nu mai fie o barieră majoră.