Deși utilizarea azbestului este interzisă în Republica Moldova, sute de școli, grădinițe și locuințe au în continuare acoperișuri din ardezie care conțin acest material periculos. Specialiștii avertizează că lipsa unui mecanism funcțional de colectare, depozitare și eliminare a deșeurilor cu azbest menține riscuri serioase pentru sănătatea populației.
Problema este tot mai vizibilă în contextul proiectelor de eficiență energetică, în cadrul cărora sunt înlocuite acoperișurile unor clădiri publice, iar materialele demontate ajung adesea la gropile de gunoi.
Experți: Nu există o soluție clară pentru deșeurile cu azbest
Directorul executiv al Asociației Obștești „EcoContact”, Iordanca Rodica Iordanov, susține că beneficiarii proiectelor de renovare se confruntă frecvent cu întrebarea ce trebuie făcut cu foile vechi de ardezie.
„Sunt proiecte investiționale implementate acum în domeniul eficientizării energiei, iar una din condiții este să fie schimbat acoperișul. Majoritatea clădirilor încă au acoperiri cu foi de ardezie, iar o componentă de bază în foile de ardezie este azbestul”, a declarat experta la Moldova 1.
Potrivit acesteia, deși legislația a fost modificată în ultimii ani, Republica Moldova nu dispune încă de un mecanism complet pentru gestionarea acestor deșeuri periculoase.
Este necesar un centru pentru deșeuri periculoase
Primele restricții privind utilizarea azbestului au fost introduse în 2016, însă interdicția totală a intrat în vigoare abia în 2024, odată cu aplicarea Legii privind emisiile industriale.
Totuși, interzicerea utilizării materialului nu rezolvă problema cantităților deja existente în clădiri și infrastructură.
„Trebuia să fie creat un centru de gestionare a deșeurilor periculoase, fiindcă azbestul este inclus în categoria deșeurilor periculoase”, a explicat Iordanov.
Experta atrage atenția că azbestul se regăsește nu doar în acoperișuri, ci și în unele conducte de apă instalate încă din perioada sovietică.
Când devine periculos azbestul
Specialiștii precizează că riscul major apare atunci când fibrele de azbest sunt eliberate în aer și inhalate.
Acest lucru se poate întâmpla în timpul tăierii, găuririi, spargerii sau demolării materialelor care conțin azbest. În cazul acoperișurilor vechi, fisurile apărute în timp sporesc riscul de dispersare a particulelor toxice.
„Majoritatea sunt cu fisuri, ceea ce denotă din start un risc foarte mare pentru viața și sănătatea oamenilor”, a avertizat Iordanov.
Cetățenii sunt îndemnați să nu reutilizeze foile vechi de ardezie
În lipsa unor centre specializate de colectare, mulți proprietari aleg să arunce foile de ardezie la gropile de gunoi sau să le folosească pentru amenajarea gospodăriilor.
Experții spun că această practică este periculoasă și recomandă ca materialele să fie manipulate cu grijă și depozitate temporar în condiții care împiedică răspândirea particulelor.
„Varianta cea mai simplă este ca fiecare foaie de ardezie să fie învelită într-o peliculă care nu este fisurată și să fie stocată până vom avea un centru de depozitare”, a explicat specialista.
Azbestul, asociat cu apariția cancerului
Legătura dintre expunerea la fibrele de azbest și apariția unor forme de cancer a fost confirmată prin studii internaționale desfășurate pe parcursul mai multor ani.
Potrivit estimărilor oficiale, aproape 80% dintre clădirile din Republica Moldova conțin materiale cu azbest, ceea ce reprezintă peste 894.000 de clădiri rezidențiale.
Experții consideră că autoritățile ar trebui să analizeze posibilitatea lansării unor programe de sprijin pentru înlocuirea acoperișurilor vechi, după modelul unor inițiative implementate în alte state europene.