5 bacterii „prietenoase” pentru creier și imunitate: ce spune neurologul dr. David Perlmutter despre microbiom

05/02/2026 -06:34
Imagine
Sursa foto: unika.md

Neurologul dr. David Perlmutter atrage atenția că, deși microbiomul uman include mii de specii de bacterii, doar o mică parte a fost studiată riguros în ceea ce privește impactul asupra sănătății. Într-o postare publicată pe blogul său, el evidențiază cinci bacterii considerate „cheie” pentru echilibrul intestinal, imunitate și, indirect, pentru sănătatea creierului.

Legătura dintre intestin și creier nu mai este demult o simplă teorie: inflamația, permeabilitatea intestinală și modul în care sistemul imunitar este „antrenat” de microbiom pot influența starea de spirit, claritatea mentală și reziliența organismului. Iată cele cinci specii menționate și de ce sunt importante.

1) Lactobacillus plantarum

Prezentă în kimchi, varză murată și alte legume fermentate, Lactobacillus plantarum este una dintre cele mai studiate bacterii pentru sănătatea intestinală. Un avantaj major este că rezistă relativ bine în mediul acid al stomacului, ceea ce îi crește șansele de a ajunge activă în intestin.

  • Este asociată cu reglarea răspunsului imun și reducerea inflamației digestive.
  • Poate sprijini integritatea barierei intestinale (un intestin mai „etanș”), limitând trecerea substanțelor inflamatorii în sânge.
  • Există indicii că ajută la descompunerea proteinelor, aspect relevant pentru persoanele cu sensibilități alimentare.
  • Poate susține utilizarea mai eficientă a nutrienților (omega-3, vitamine, antioxidanți) prin sprijinirea digestiei și absorbției.

2) Lactobacillus acidophilus

Întâlnită frecvent în iaurt și alte produse lactate fermentate, Lactobacillus acidophilus este una dintre cele mai cunoscute bacterii probiotice.

  • Ajută la menținerea echilibrului dintre bacteriile benefice și cele dăunătoare, cu efecte asupra imunității.
  • La femei, este asociată cu reducerea Candida albicans, implicată în candidoza vaginală.
  • Unele studii clinice sugerează că poate contribui la scăderea colesterolului.
  • Produce substanțe cu efect antibacterian, care pot limita dezvoltarea microorganismelor dăunătoare.

3) Lactobacillus brevis

Prezentă în varză murată, castraveți murați și alte alimente fermentate, Lactobacillus brevis este asociată cu activarea mecanismelor de apărare ale organismului.

  • Poate susține răspunsul imun, inclusiv prin influențarea unor celule implicate direct în lupta cu infecțiile.
  • Există date privind utilitatea ei în gestionarea vaginozei bacteriene, motiv pentru care apare în unele formule pentru sănătatea intimă.
  • Poate limita dezvoltarea unor bacterii dăunătoare în intestin.
  • Unele cercetări indică faptul că ar putea crește nivelul BDNF (factor neurotrofic derivat din creier), asociat cu formarea de noi neuroni și întărirea conexiunilor neuronale.

4) Bifidobacterium lactis

Cunoscută și ca B. animalis, Bifidobacterium lactis se găsește frecvent în produse lactate fermentate. Este una dintre bacteriile cel mai des folosite în produse probiotice pentru digestie sensibilă.

  • Studiile arată că poate reduce frecvența tulburărilor digestive și susține funcția imunitară.
  • Există dovezi că ajută la combaterea unor bacterii transmise prin alimente (inclusiv Salmonella).
  • Poate scădea riscul episoadelor de diaree acută și poate susține refacerea mai rapidă după expunerea la bacterii dăunătoare.

5) Bifidobacterium longum

Una dintre primele bacterii care colonizează organismul după naștere, Bifidobacterium longum joacă un rol important în formarea microbiomului și în modul în care sistemul imunitar se dezvoltă și se reglează.

  • Poate ajuta persoanele cu intoleranță la lactoză și poate reduce episoadele de diaree.
  • Poate tempera unele reacții alimentare și limitează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare.
  • Contribuie la protejarea celulelor prin efect antioxidant.
  • Experimentele pe animale sugerează o legătură între prezența B. longum și niveluri mai scăzute de anxietate, susținând ideea axei intestin–creier.
  • Este menționată și în contextul menținerii colesterolului în limite normale.

Cum le introduci în alimentație (simplu, fără „complicații”)

Pentru multe persoane, primul pas realist este alimentația: fibre + alimente fermentate, constant, nu „din când în când”. Exemple practice:

  • Iaurt simplu, kefir
  • Varză murată (ideal nepasteurizată), castraveți murați în saramură
  • Kimchi
  • Legume și fructe bogate în fibre (care hrănesc bacteriile benefice)

Pentru cei care aleg suplimente, există formule care combină mai multe tulpini într-o singură capsulă. Totuși, toleranța diferă de la persoană la persoană, iar în unele situații (afecțiuni digestive, imunitate scăzută, tratamente) e utilă o discuție cu medicul.

De ce contează microbiomul pentru starea de spirit și claritatea mentală

Microbiomul intestinal influențează digestia, imunitatea și inflamația din corp, iar aceste mecanisme pot avea efecte vizibile asupra concentrării și stării emoționale. Când echilibrul bacteriilor benefice se pierde, pot apărea nu doar probleme metabolice, ci și tulburări asociate sănătății mintale, precum anxietatea sau depresia.

Notă: Informațiile au scop informativ și nu înlocuiesc recomandarea unui medic, mai ales în cazul simptomelor persistente sau al tratamentelor în curs.