Persoanele care nu și-au privatizat încă locuințele de stat, în baza legii din 1993, vor putea face acest lucru până la 31 mai 2029. Termenul a fost extins cu trei ani printr-un proiect de lege aprobat de Guvern în ședința din 1 aprilie, scrie radiomoldova.md
Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, a declarat că în prezent mai sunt circa 2.600 de locuințe de stat care pot fi privatizate. „Le oferim această ultimă șansă până la 31 mai 2029”, a subliniat oficialul.
Potrivit datelor prezentate de autoritățile locale, inclusiv din municipiile Chișinău și Bălți, în perioada 2015–2020 au fost privatizate 9.636 de locuințe, iar din 2021 până în 2025 – alte 1.231. „Au rămas 2.651 de locuințe pasibile privatizării. Termenul de trei ani este rezonabil pentru finalizarea acestui proces”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Prin aceeași inițiativă legislativă, care modifică mai multe acte normative, autoritățile interzic utilizarea buteliilor de gaz lichefiat în blocurile locative și în cămine. „Această măsură este necesară pentru protejarea vieții și sănătății oamenilor, precum și pentru asigurarea rezistenței și stabilității clădirilor”, a menționat Mircea Păscăluță.
Autoritățile susțin că blocurile locative și căminele neconectate la rețeaua de gaze, dotate cu plite electrice, nu dispun de sisteme de ventilare adecvate, iar buteliile instalate neautorizat de unii locatari ar reprezenta un risc major de securitate.
În nota de fundamentare sunt invocate și cazuri de explozii produse în urma utilizării necorespunzătoare a buteliilor: deflagrația de pe bulevardul Moscova din Chișinău (octombrie 2018), soldată cu victime și distrugerea a trei apartamente, un incident similar pe strada Florilor (decembrie 2019), precum și o explozie într-un bloc de pe strada Albișoara (octombrie 2025).
Documentul mai explică faptul că utilizarea gazului lichefiat în blocurile locative nu poate fi admisă, întrucât sistemele de ventilare nu sunt concepute pentru acest tip de gaz. Gazul lichefiat este mai greu decât aerul și se poate infiltra spre etajele inferioare, iar puterea sa calorică ar fi de aproape trei ori mai mare decât cea a gazului natural, ceea ce ar putea amplifica efectele unei eventuale deflagrații, inclusiv prin deteriorarea pereților portanți.