Republica Moldova ar putea avea mai puțin de opt raioane în urma reformei administrației publice locale (APL), față de cele 32 existente în prezent. Consiliile raionale ar urma să aibă atribuții mai restrânse și bugete mai mici, iar primăriile să devină principalii actori ai dezvoltării locale.
Declarațiile au fost făcute de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău, transmite IPN.
„Vor fi mai puțin de opt raioane. Nivelul doi după reformă va fi mult mai mic. Va avea mandat mai îngust, dar mai profund și nu va avea un buget atât de mare. Actorii principali de dezvoltare locală vor fi primăriile”, a declarat Alexei Buzu.
O parte dintre competențele raioanelor va fi transferată
Reforma presupune transferarea unor competențe, resurse financiare și angajați de la actualele consilii raionale către alte niveluri ale administrației publice.
Una dintre cele mai importante schimbări vizează educația. Potrivit lui Buzu, în prezent aproximativ 80% din bugetul unui raion este direcționat către acest domeniu, iar o parte importantă a personalului consiliilor raionale activează în structurile responsabile de educație.
Prin reforma „Restart în Educație”, aceste atribuții ar urma să fie preluate de Ministerul Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale.
„80% din bugetul unui raion este direcționat pentru educație. Cel mai mare număr de personal angajat în consiliul raional este în domeniul educației. Reforma «Restart în Educație» va prelua acest buget, aceste competențe și acest personal”, a explicat secretarul general al Guvernului.
Ce se va întâmpla cu angajații consiliilor raionale
Alexei Buzu susține că reorganizarea nu ar trebui să ducă automat la disponibilizarea personalului calificat din actualele structuri raionale.
Potrivit oficialului, angajații vizați de reorganizare ar putea fi redistribuiți către alte structuri ale administrației publice, în funcție de competențele transferate.
Buzu a menționat că administrația publică are nevoie de profesioniști atât la nivel central și regional, cât și la nivel local, astfel încât personalul calificat să poată ocupa alte roluri în sistem.
Primăriile ar urma să aibă un rol mai important
Una dintre direcțiile reformei este consolidarea primăriilor, care ar urma să devină principalii actori responsabili de dezvoltarea comunităților.
În același timp, nivelul administrativ reprezentat în prezent de raioane ar urma să fie redus semnificativ atât ca număr de unități, cât și din perspectiva atribuțiilor și a resurselor gestionate.
Deocamdată, formula finală a reorganizării și numărul exact al viitoarelor unități administrative de nivelul al doilea nu au fost stabilite, declarația lui Alexei Buzu indicând că acestea ar urma să fie mai puțin de opt.