Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Sydney sugerează că alimentația poate influența direct procesul de îmbătrânire și chiar poate contribui la întinerirea biologică a organismului. Rezultatele cercetării arată că anumite tipuri de diete sănătoase au redus vârsta biologică a participanților în doar patru săptămâni.
Studiu realizat pe persoane între 65 și 75 de ani
Cercetarea, publicată în revista științifică Aging Cell sub titlul „Short-Term Dietary Intervention Alters Physiological Profiles Relevant to Ageing”, a fost realizată pe 104 persoane cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani.
Participanții au fost împărțiți în patru grupuri și au urmat diferite regimuri alimentare considerate sănătoase. Cercetătorii au urmărit modul în care alimentația influențează procesul de îmbătrânire folosind biomarkeri care indică starea biologică a organismului.
Toți participanții au fost nefumători, fără boli cronice grave și cu greutate normală sau ușor peste limita recomandată.
Trei dintre cele patru diete au produs efecte vizibile
Pe parcursul celor patru săptămâni, cercetătorii au testat două diete omnivore și două diete semi-vegetariene.
Rezultatele au arătat că trei dintre cele patru regimuri alimentare au încetinit procesul de îmbătrânire și au redus vârsta biologică a participanților.
Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de:
- dieta omnivoră bogată în carbohidrați sănătoși;
- dieta semi-vegetariană bogată în grăsimi sănătoase;
- dieta semi-vegetariană bogată în carbohidrați.
Singura dietă care nu a produs modificări semnificative a fost cea omnivoră bogată în grăsimi.
Dieta care a dat cele mai bune rezultate
Cercetătorii au constatat că cea mai eficientă a fost dieta omnivoră bogată în carbohidrați complecși și alimente vegetale.
Compoziția acesteia a fost:
- 53% carbohidrați;
- 28% grăsimi;
- 14% proteine.
Potrivit specialiștilor, combinația dintre carbohidrații complecși, grăsimile sănătoase și proteinele de calitate a avut cel mai mare impact asupra biomarkerilor asociați îmbătrânirii.
Ce alimente sunt recomandate
Carbohidrații sănătoși incluși în studiu provin din:
- ovăz;
- hrișcă;
- quinoa;
- pâine integrală;
- linte;
- năut;
- fasole;
- mazăre;
- cartofi dulci;
- dovleac;
- sfeclă;
- fructe de pădure;
- mere;
- portocale;
- banane.
Specialiștii recomandă evitarea carbohidraților rafinați și a zahărului adăugat din produsele ultraprocesate, băuturile îndulcite și pâinea albă.
Grăsimile și proteinele care susțin sănătatea
Sursele de grăsimi sănătoase utilizate în dietă includ:
- ulei de măsline;
- nuci și migdale;
- semințe de in;
- semințe de chia;
- semințe de susan;
- pește gras, precum somonul, macroul, sardinele și heringul.
În ceea ce privește proteinele, cercetătorii recomandă o combinație între surse vegetale și animale.
Printre cele mai bune surse de proteine se numără:
- peștele;
- carnea de pui;
- carnea de curcan;
- ouăle;
- iaurtul;
- brânza de vaci;
- leguminoasele.
Sunt necesare cercetări suplimentare
Autorii studiului subliniază că rezultatele sunt promițătoare, însă sunt necesare cercetări pe termen mai lung pentru a determina dacă aceste schimbări alimentare reduc și riscul bolilor asociate înaintării în vârstă.
„Sunt necesare schimbări alimentare pe termen mai lung pentru a evalua dacă modificările dietei schimbă riscul bolilor legate de vârstă”, a declarat profesorul Alistair Senior, unul dintre coordonatorii cercetării.
Studiul oferă însă noi dovezi că alimentația poate influența rapid sănătatea organismului și că alegerile alimentare zilnice joacă un rol important în procesul de îmbătrânire.