Un medicament folosit de peste un secol pentru durere, febră și prevenția unor boli cardiovasculare revine în atenția cercetătorilor: aspirina. Potrivit BBC, mai multe echipe de specialiști investighează dacă administrarea zilnică, pe termen lung, poate reduce riscul de apariție și răspândire a anumitor tipuri de cancer, în special cancerul colorectal. Deși rezultatele sunt promițătoare, medicii subliniază că aspirina nu este o soluție „pentru toată lumea” și nu trebuie luată fără recomandare.
De ce contează: pacienții cu risc genetic
Un exemplu invocat de cercetători este cel al lui Nick James, un pacient din Marea Britanie purtător al sindromului Lynch — o mutație genetică ce crește semnificativ riscul de cancer colorectal. În cadrul unui studiu clinic, acesta a luat aspirină zilnic timp de mai mulți ani. Profesorul John Burn, unul dintre cercetătorii implicați, a declarat că pacientul a urmat protocolul timp de 10 ani și „nu a avut niciun cancer până acum”.
Sindromul Lynch este considerat unul dintre cei mai importanți factori genetici de risc pentru cancerul de colon. În funcție de tipul mutației, studiile indică faptul că între 10% și 80% dintre persoanele cu acest sindrom pot dezvolta cancer colorectal de-a lungul vieții.
Ce arată studiile: scădere semnificativă a riscului
Cercetările conduse de echipa profesorului John Burn au analizat sute de pacienți și au raportat rezultate încurajatoare. Într-un studiu clinic de referință, publicat în 2020, cercetătorii au observat că persoanele care au luat aspirină timp de cel puțin doi ani au avut un risc redus semnificativ de cancer colorectal.
Burn a afirmat că, în cadrul studiului, „persoanele care au luat aspirină timp de doi ani au avut cu 50% mai puține cazuri de cancer la colon”. Deși astfel de rezultate atrag atenția, specialiștii insistă că ele trebuie interpretate în context: tipul de pacient, riscul individual, doza, durata administrării și profilul de siguranță contează la fel de mult ca procentul de reducere.
Cum ar putea funcționa aspirina împotriva cancerului
Cercetătorii investighează mai multe mecanisme biologice prin care aspirina ar putea influența dezvoltarea tumorilor.
- Un mecanism discutat implică enzima Cox-2, asociată cu inflamația și cu procese care pot susține creșterea celulară necontrolată. Inhibarea acesteia ar putea reduce probabilitatea ca anumite tumori să se dezvolte.
- Un alt posibil mecanism este legat de coagularea sângelui. Profesorul Rahul Roychoudhuri de la Universitatea Cambridge sugerează că aspirina ar putea face celulele canceroase mai „vizibile” pentru sistemul imunitar, influențând interacțiunile dintre trombocite și celulele tumorale.
Aceste ipoteze sunt încă studiate, iar oamenii de știință încearcă să înțeleagă pentru ce tipuri de cancer efectul ar fi relevant și în ce condiții.
Se schimbă ghidurile medicale? Da, dar țintit
Pe baza rezultatelor obținute, unele țări au început să își ajusteze recomandările. Profesorul John Burn afirmă că în Regatul Unit ghidurile au fost modificate, iar din 2020 se recomandă ca persoanele cu sindrom Lynch să înceapă administrarea aspirinei în jurul vârstei de 20 de ani (pentru majoritatea) sau 35 de ani (pentru forme considerate mai puțin severe).
Totuși, această recomandare vizează un grup cu risc genetic crescut, nu populația generală.
De ce nu e pentru toată lumea: riscuri și efecte adverse
Aspirina poate provoca efecte secundare serioase, în special la administrarea pe termen lung. Printre cele mai importante riscuri se numără:
- sângerări interne, inclusiv hemoragii digestive
- iritație gastrică și ulcere
- complicații la persoane cu anumite tratamente sau boli asociate
De aceea, specialiștii avertizează că aspirina nu trebuie luată „din proprie inițiativă”. Doar medicul poate stabili dacă beneficiile depășesc riscurile, precum și doza potrivită.
Ce urmează: studii mari, pe mai multe tipuri de cancer
Interesul științific este în creștere, iar cercetările continuă în mai multe țări. Profesorul Ruth Langley coordonează un studiu clinic randomizat controlat de amploare, cu aproximativ 11.000 de participanți care au avut cancer colorectal, mamar, gastroesofagian sau de prostată în Regatul Unit, Irlanda și India.
Echipa sa analizează efectul unei doze zilnice preventive de aspirină de 100 mg sau 300 mg, iar rezultatele sunt așteptate anul viitor. Langley subliniază că sunt necesare dovezi suplimentare înainte ca aspirina să fie recomandată pe scară largă.
Concluzie
Aspirina ar putea deveni, în viitor, o piesă importantă în strategiile de prevenție a cancerului pentru anumite categorii de pacienți, alături de screening și tratamente personalizate. Până atunci, mesajul rămâne clar: aspirina nu este un supliment „de rutină”, iar administrarea ei trebuie decisă împreună cu medicul, în funcție de riscul individual și de potențialele efecte adverse.