Durerile la nivelul gambelor, semnal de alarmă pentru boala arterială periferică: simptome, diagnostic și soluții
Durerile resimțite în partea inferioară a gambelor, mai ales în timpul mersului sau urcatului scărilor, care dispar la odihnă, pot fi un semnal de avertizare pentru boala arterială periferică (BAP) – o afecțiune gravă, dar adesea ignorată. BAP apare atunci când arterele care transportă sângele spre picioare se îngustează din cauza acumulării de placă aterosclerotică (grăsime, colesterol și alte depozite), ceea ce limitează fluxul sanguin și oxigenarea țesuturilor, notează New York Post.
Ce favorizează apariția BAP?
Printre factorii de risc se numără hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, obezitatea, fumatul, vârsta înaintată și istoricul familial de boli cardiovasculare. Mai rar, inflamația vaselor de sânge, traumatismele sau expunerea la radiații pot declanșa această boală.
Cum recunoști boala arterială periferică?
Simptomul cel mai frecvent este claudicația: durere, crampe sau senzație de greutate în mușchii picioarelor, care apare la efort și dispare la repaus. Alte semne pot fi amorțeala, senzația de frig la nivelul picioarelor, răni care nu se vindecă, paloare sau luciu al pielii, încetinirea creșterii părului și a unghiilor. În stadii avansate, durerea poate apărea chiar și în repaus, iar riscul de infecții sau amputații crește semnificativ.
Boala evoluează de multe ori „silențios”, dar netratată, crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Lipsa tratamentului poate duce la ischemie cronică, necroză tisulară și, în cazuri grave, la amputare.
Cum se stabilește diagnosticul?
Medicul va începe cu istoricul medical și examenul fizic, urmate de testul indice gleznă-braț (ABI) – cea mai eficientă metodă de evaluare a circulației periferice. Pentru detalii suplimentare, se pot recomanda ecografii Doppler sau investigații imagistice (angiografie, CT, RMN).
Opțiuni de tratament
Tratamentul BAP presupune:
- Modificări ale stilului de viață: renunțarea la fumat, activitate fizică regulată, alimentație sănătoasă, controlul diabetului, tensiunii și colesterolului.
- Medicație: statine, antihipertensive, hipoglicemiante, aspirină sau clopidogrel pentru prevenirea cheagurilor, medicamente pentru ameliorarea durerii.
- Proceduri intervenționale: angioplastie, montare de stent, bypass arterial sau revascularizare chirurgicală, în cazurile severe.
Prevenție și monitorizare
Gestionarea zilnică este esențială: inspectează-ți picioarele, menține hidratarea și igiena, protejează pielea și urmărește orice simptom nou. Dacă durerea nu cedează la repaus sau apar răni care nu se vindecă, adresează-te de urgență medicului. Controalele periodice sunt vitale pentru monitorizarea bolii și ajustarea tratamentului.