Țesutul, sculptatul, confecționarea măștilor și căciulilor tradiționale, dar și portul popular autentic au fost în centrul atenției la Târgul Meșterilor Populari, organizat în curtea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Evenimentul, desfășurat cu prilejul Zilei Naționale a Portului Popular, a reunit zeci de meșteri din întreaga țară și sute de vizitatori dornici să redescopere frumusețea tradițiilor românești, scrie TVR Moldova.
Curtea muzeului s-a transformat, pentru o zi, într-un adevărat sat tradițional, unde fiecare stand spunea o poveste despre meșteșugurile moștenite din generație în generație. Vizitatorii au admirat ii cusute manual, covoare țesute la război, obiecte din lemn, ceramică, măști tradiționale și căciuli din blană, toate realizate cu migală și pasiune.
Meșterii populari spun că fiecare obiect creat păstrează o parte din identitatea și memoria neamului.
„Cămașa tradițională este formată din altiță, încreț și râuri. Altița este cerul, pământul și deja râurile care curg la vale. Valoarea este nestemată, pentru că este memoria celor care nu mai sunt cu noi, ne-au lăsat o bogăție”, a declarat meșterul popular din Căinari, Nadejda Ceban.
De mai bine de jumătate de secol, Antonina Rusu din Chișinău își dedică timpul cusutului iilor tradiționale.
„De la opt ani am început a coase. Am îndrăgit firele colorate și am început cu niște năfrămețe. De atunci tot cos. Este complicat să coși o ie. Este multă muncă, trebuie inspirație și trebuie să gândești o poveste”, spune meșterița.
La mare căutare au fost și căciulile tradiționale din blană, lucrate manual de Anatol Gogu din Bălți. Meșterul mărturisește însă că îi este tot mai greu să găsească tineri interesați să învețe această meserie.
„Sunt cușme din blană de miel, iar înăuntru au căptușeală de căpriță. Urmași nu mai am. Tinerii vor să câștige repede un ban și sunt tot mai puțini cei care aleg să învețe asemenea meșteșuguri”, spune acesta.
În ciuda provocărilor, meșterii sunt convinși că tradițiile nu vor dispărea, atât timp cât există oameni pasionați care le păstrează vii și le transmit mai departe.
„Pentru copii avem fluiere cu diferite sunete, pixuri fermecate despre care se spune că aduc nota zece dacă citești manualul și cănuțe pentru vin. Sunt realizate după tehnica țăranilor de odinioară și prelucrate cu ceară în interior”, a povestit meșterul popular Grigore Păstârnac.
Potrivit secretarului științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Andrei Prohin, târgul reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente organizate anual de instituție.
„Este unul dintre principalele evenimente din viața muzeului. În acest an participă aproximativ 20–30 de meșteri populari, în special creatori de port popular și țesături, dar și meșteri din alte domenii ale artei tradiționale”, a precizat acesta.
Vizitatorii au apreciat autenticitatea exponatelor și au subliniat că păstrarea tradițiilor este o responsabilitate comună. Mulți dintre cei prezenți au afirmat că fiecare generație are datoria de a transmite mai departe moștenirea culturală lăsată de înaintași.
Ajunsă la cea de-a XI-a ediție, Ziua Națională a Portului Popular are drept scop promovarea și valorificarea patrimoniului cultural tradițional, încurajând cunoașterea și păstrarea meșteșugurilor autentice care definesc identitatea culturală a Republicii Moldova.