O mișcare de protest pornită după prăbușirea unei copertine de beton la gara din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți, s-a transformat într-o forță politică națională. După aproape doi ani de manifestații, studenții sârbi au reușit să mobilizeze alegători din întreaga țară și să obțină o victorie electorală care schimbă echilibrul puterii în Serbia, relatează BBC,citat de News.
Atmosfera de pe străzile Belgradului, orașului Novi Sad și din Niš a fost una de sărbătoare. Mii de susținători ai mișcării studențești s-au adunat în piețele centrale și în fața sediilor electorale, celebrând rezultatul alegerilor parlamentare.
„Serbia este liberă”, au transmis studenții într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.
Unul dintre cele mai simbolice momente a fost desființarea taberei cunoscute drept „Ćaciland”, instalată de susținătorii președintelui Aleksandar Vučić în Parcul Pionierilor din centrul Belgradului. Gardurile metalice au fost îndepărtate, în timp ce manifestanții scandau împotriva liderului sârb.
O tragedie care a declanșat revolta unei țări
Totul a început la 1 noiembrie 2024, când o copertină de beton s-a prăbușit la gara din Novi Sad, provocând moartea a 16 persoane.
Accidentul a stârnit indignare în întreaga țară, iar protestatarii au cerut tragerea la răspundere a celor responsabili. Pentru mulți sârbi, tragedia a devenit simbolul corupției, al lipsei de transparență și al neglijenței instituționale.
Studenții au început să organizeze blocaje și manifestații, cerând dreptate pentru victime. În scurt timp, protestele au depășit campusurile universitare și au atras profesori, agricultori, actori, judecători și cetățeni din numeroase localități.
În ianuarie 2025, premierul de atunci a demisionat pe fondul tensiunilor sociale, iar în martie același an Belgradul a găzduit una dintre cele mai ample manifestații antiguvernamentale din istoria țării.
Fără lideri politici, dar cu o susținere uriașă
Mișcarea „Lista Studenților – Studenții Câștigă” a devenit o alternativă pentru alegătorii nemulțumiți de guvernarea Partidului Progresist Sârb (SNS).
Deși organizatorii protestelor erau studenți, aceștia au decis să nu candideze personal la alegeri. În schimb, au selectat profesioniști din diverse domenii, considerați capabili să conducă instituțiile statului.
Lista electorală a inclus candidați pentru toate cele 250 de locuri din Parlament.
Printre personalitățile propuse s-au numărat fostul baschetbalist Dejan Bodiroga, actorul Tihomir Stanić, cântărețul de operă Nikola Mikić și fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić.
Datele publicate de Comisia Electorală a Serbiei, după centralizarea a 8.135 de secții de votare, indică 52,65% pentru Lista Studenților și 39,22% pentru lista susținută de Aleksandar Vučić. Participarea la vot a fost de 68,78%.
Ce reforme promit câștigătorii alegerilor
Programul mișcării studențești cuprinde 11 direcții de acțiune, printre care combaterea corupției, reformarea instituțiilor și reducerea influenței politice asupra presei.
Printre priorități se numără crearea unei structuri specializate în investigarea corupției, verificarea angajaților Ministerului de Interne implicați în reprimarea protestelor și reformarea televiziunii publice.
Mișcarea mai propune eliminarea numirilor politice din conducerea întreprinderilor de stat și consolidarea independenței instituțiilor.
Președintele Aleksandar Vučić și partidul său au respins acuzațiile de corupție și de influențare a presei.
Cine va conduce Serbia?
Deși studenții au fost principalii organizatori ai protestelor și ai campaniei electorale, viitorul guvern nu va fi format din liderii mișcării studențești.
Printre numele vehiculate pentru conducerea Executivului se află Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale, cunoscut pentru pozițiile sale privind reformele economice.
Totuși, desemnarea viitorului premier și formarea guvernului rămân etape esențiale ale tranziției politice.
În ciuda înfrângerii partidului său, Aleksandar Vučić a continuat să critice mișcarea studențească, susținând că protestele au afectat dezvoltarea țării.
Pentru susținătorii studenților, rezultatul alegerilor reprezintă însă începutul unei noi etape. După aproape doi ani de manifestații, provocarea nu mai este doar schimbarea puterii, ci transformarea promisiunilor făcute în stradă în reforme concrete.