Rusia investește miliarde de dolari în drumuri, căi ferate, porturi și proiecte economice în teritoriile ucrainene ocupate, într-un efort care sugerează o integrare pe termen lung în economia rusă, nu un control temporar. Potrivit unei analize Reuters, amploarea investițiilor și ritmul lucrărilor indică o strategie de „anexare accelerată”, după modelul aplicat în Crimeea, ceea ce complică perspectivele unui eventual acord de pace, scrie Digi24.
Infrastructura, dublu rol: economie și război
Ofensiva de infrastructură ajută Moscova să transporte trupe, echipamente și mărfuri, în timp ce leagă tot mai strâns regiunile ocupate de rețeaua de transport a Rusiei, notează și Kyiv Post. Vadym Skibițki, adjunct al șefului serviciului de informații militare HUR din Ucraina, a subliniat pentru Reuters importanța strategică a acestor proiecte: „Cea mai importantă preocupare pentru ruși este infrastructura. Este infrastructura de transport”.
Investiții masive: 2.500 km de drumuri și căi ferate (2022–2025)
Campania vizează zone ocupate din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, precum și teritorii adiacente din Rusia. Reuters arată, pe baza imaginilor din satelit, documentelor de licitații, datelor de export și transport, declarațiilor publice și interviurilor cu peste trei duzini de oficiali ucraineni și foști rezidenți, că peste 2.500 de kilometri de căi ferate, autostrăzi și drumuri au fost construiți, reparați sau modernizați între 2022 și 2025.
Printre proiectele majore se numără sistemul feroviar numit „Novorossiya Railways”, inclusiv o rută planificată de 525 km, lansată în 2023 pentru a lega teritoriile ocupate. O porțiune nouă de 60 km între Novoselivka și Kolosky, în regiunea Donețk, la nord de Mariupol, a fost identificată în imagini satelitare realizate între iulie 2023 și noiembrie 2025.
„Inelul Azov” și Autostrada „Novorossiya”: conectare până în 2030
Un alt proiect rutier, „Autostrada Novorossiya”, face parte dintr-un traseu mai amplu de 1.400 km, denumit „Inelul Azov”, menit să conecteze sudul Rusiei de regiunile ucrainene ocupate și de Crimeea. Oficialii ruși au declarat că acest traseu ar urma să fie finalizat până în 2030.
11,8 miliarde de dolari (2024–2026) și mesajul politic: „Novorossiya”
Potrivit raportului Reuters, Rusia a alocat aproximativ 11,8 miliarde de dolari din fonduri federale pentru cele patru regiuni ucrainene ocupate în perioada 2024–2026, în cadrul unor programe prioritare de dezvoltare națională. Suma este, potrivit analizei, de aproape trei ori mai mare decât cea alocată în total pentru aproximativ 20 de alte regiuni federale ruse în programe similare.
Președintele Vladimir Putin a prezentat deschis aceste teritorii drept „Novorossiya” („Noua Rusie”), un termen cu rădăcini în trecutul imperial rus și folosit de naționaliștii contemporani. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Reuters că cele patru teritorii ocupate sunt „subiecte ale Rusiei” și „parte integrantă a Federației Ruse”, adăugând că acest lucru este „consacrat în constituția țării”.
Porturile Mariupol și Berdiansk, redeschise sub control rus
Rusia a început să reactiveze și porturile ucrainene ocupate de la Marea Azov. Mariupol și Berdiansk au fost incluse în august pe lista oficială a porturilor ruse deschise navelor internaționale, decizie condamnată de Kiev. Reuters notează că sunt în desfășurare lucrări de dragare și adâncire a canalelor, iar pe site-ul achizițiilor publice din Rusia au fost publicate licitații de peste 13 milioane de dolari din 2023 până în prezent.
Imagini satelitare din Mariupol arată o facilitate nouă de mari dimensiuni în zona portuară și ceea ce pare a fi un stoc în creștere de cărbune pregătit pentru export. Datele de monitorizare a navelor indică faptul că, între iulie și noiembrie anul trecut, 18 nave de marfă operate de companii ruse și străine au plecat din Mariupol și Berdiansk, majoritatea cu destinația porturi din Turcia. Reuters precizează că nu a putut determina exact încărcătura fiecărei nave.
Exporturi și resurse: de la cărbune la zăcăminte de aur
Datele vamale ruse analizate de Reuters indică faptul că, între martie 2022 și martie 2025, cel puțin 508.500 de tone de cărbune, cocs și antracit, în valoare de 13,2 milioane de dolari, au fost exportate din regiunile ocupate. Principalii cumpărători au fost firme din Turcia și Emiratele Arabe Unite, iar livrări ar fi ajuns și în India, Indonezia, Egipt și Algeria.
În paralel, Moscova folosește licitații de stat pentru a transfera controlul asupra resurselor naturale către companii rusești, scrie Reuters. Printre tranzacțiile menționate se numără zăcământul de aur Bobrykivske din regiunea Luhansk ocupată: drepturile de exploatare au fost vândute pentru 9,7 milioane de dolari către Alchevskpromgroup, controlată de firma rusă Polyanka. Documentele citate arată că zăcământul ar conține aproximativ 1,64 tone de aur, evaluate la aproape 260 de milioane de dolari la prețurile actuale.
Karolina Hird, de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington, a declarat pentru Reuters că, deși ocupația este costisitoare, exploatarea resurselor industriale și naturale ar putea schimba în timp balanța economică: „Acest lucru poate începe să încline balanța până în punctul în care ocupația devine, de fapt, profitabilă pentru Rusia”.
Modelul Crimeea, dar într-un ritm accelerat
Oficiali ucraineni susțin că Kremlinul urmează modelul aplicat după anexarea Crimeei din 2014, însă mult mai rapid. Olha Kurișko, reprezentanta președinției ucrainene pentru Crimeea, a declarat că Rusia a realizat în trei ani în noile teritorii ocupate ceea ce în Crimeea a durat aproximativ un deceniu: „Au făcut totul atât de rapid… Crimeea a fost terenul lor de testare”.
Președintele Volodimir Zelenski a respins ideea că aceste proiecte ar reprezenta un progres real pentru locuitori, afirmând despre Crimeea: „Nu arată ca o stațiune modernă. Totul este militarizat”.
De ce complică asta un acord de pace
Valul de investiții vine în contextul presiunilor internaționale pentru încheierea războiului, însă transformarea fizică a teritoriilor ocupate complică negocierile, notează Reuters. Noile rute permit deja Rusiei să transporte persoane și bunuri fără a se baza exclusiv pe Podul Crimeei, considerat un punct vulnerabil și ținta unor atacuri repetate.
Pentru oficialii și analiștii ucraineni, concluzia este că Rusia nu doar ocupă teritorii, ci le reproiectează pentru a servi atât efortului de război, cât și integrării pe termen lung în statul rus — un proces care, cu cât continuă mai mult, cu atât devine mai dificil de inversat.