Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, neagă că proiectul de lege privind starea de asediu și de război ar fi conceput pentru amânarea alegerilor prezidențiale din 2028 și a celor parlamentare din 2029. Oficialul susține că inițiativa urmărește exclusiv modernizarea legislației și stabilirea unor responsabilități clare pentru instituțiile statului în cazul unor amenințări la adresa securității naționale.
Declarațiile au fost făcute după ședința Guvernului din 12 noiembrie, ca reacție la afirmațiile potrivit cărora proiectul ar putea fi folosit pentru prelungirea mandatului președintei Maia Sandu și menținerea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la guvernare, relatează Moldova 1.
„Din nou, este un fals și o interpretare a ceea ce este scris. Rog să citească atent și cei care invocă acest lucru, să citească tot paragraful care se referă la capitolul de război hibrid”, a declarat Anatolie Nosatîi.
Ministrul a adăugat că anumite prevederi ar putea fi explicate sau detaliate suplimentar în procesul de coordonare și avizare a documentului.
De ce este necesară modificarea legislației
Potrivit ministrului Apărării, proiectul a fost elaborat în urma recomandărilor formulate într-un raport al Parlamentului privind actualizarea cadrului legal pentru gestionarea situațiilor excepționale.
Inițiativa urmărește să stabilească mai precis atribuțiile autorităților în cazul instituirii stării de asediu sau de război, inclusiv în situațiile în care securitatea națională este amenințată prin acțiuni hibride cu o componentă militară demonstrabilă.
„Legea vine doar să îmbunătățească cadrul legal și să determine mai exact cine ce responsabilități și obligații are în cazul unor asemenea situații”, a explicat Nosatîi.
Vor fi obligați moldovenii din diasporă să revină în țară?
Ministrul a respins și informațiile potrivit cărora proiectul ar permite întoarcerea forțată în Republica Moldova a cetățenilor aflați peste hotare pentru a fi mobilizați în armată.
Oficialul a precizat că obligațiile de apărare sunt reglementate de legislația existentă și îi vizează pe cetățenii care au statut de rezervist și pot fi chemați în condițiile legii.
„Acest proiect vizează toți cetățenii R. Moldova. Noi nu divizăm societatea în cei din țară și cei de peste hotare”, a declarat ministrul.
Ministerul Apărării a comunicat anterior că inițiativa nu introduce mecanisme noi de mobilizare și nici obligația cetățenilor moldoveni din diasporă de a reveni în țară. Mobilizarea militară este reglementată printr-un act legislativ separat.
Ce prevede proiectul privind starea de asediu și de război
Documentul propune actualizarea procedurilor de instituire și încetare a stării de asediu și de război, precum și adaptarea legislației la amenințările hibride care implică elemente militare.
De asemenea, sunt prevăzute mecanisme de apărare teritorială și rezistență națională.
Potrivit Ministerului Apărării, proiectul păstrează reglementările existente privind obligațiile de mobilizare, rechiziționarea bunurilor și durata maximă de 30 de zile a stării de asediu.
Referindu-se la riscurile de securitate, Anatolie Nosatîi a afirmat că Strategia Națională de Apărare identifică Federația Rusă și interpușii acesteia drept principala amenințare la adresa Republicii Moldova.
Consultările publice continuă până pe 17 noiembrie
Proiectul se află în etapa consultărilor publice, care urmează să se încheie pe 17 noiembrie.
După examinarea propunerilor și eventualele modificări, documentul va fi definitivat, prezentat Guvernului și ulterior transmis Parlamentului pentru examinare și adoptare.