Republica Moldova pregătește o nouă lege privind instituirea stării de asediu și a stării de război. Documentul, elaborat de Ministerul Apărării, stabilește condițiile în care pot fi aplicate aceste regimuri excepționale, responsabilitățile instituțiilor și obligațiile cetățenilor. Unele prevederi, în special cele referitoare la mobilizarea rezerviștilor și restricțiile de circulație, au provocat îngrijorări în societate și critici din partea opoziției, scrie Moldova1.
Proiectul ar urma să înlocuiască legea adoptată în 2004, pe care autoritățile o consideră depășită în raport cu actualele riscuri de securitate.
Vitalie Cojocari, șef adjunct al unei direcții din cadrul Ministerului Apărării, a explicat, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, că în ultimele două decenii s-au schimbat atât organizarea instituțiilor statului, cât și amenințările la adresa securității naționale.
Potrivit oficialului, actualizarea legislației reprezintă o măsură de adaptare la noile realități și nu presupune instituirea iminentă a unui regim excepțional.
În ce condiții ar putea fi declarată starea de asediu sau de război?
Proiectul face distincție între cele două situații.
Starea de asediu ar putea fi instituită atunci când există o amenințare iminentă de agresiune armată sau sunt desfășurate acțiuni ostile cu caracter militar împotriva Republicii Moldova.
Starea de război ar putea fi declarată în cazul unei agresiuni armate efective asupra țării.
Potrivit prevederilor prezentate de Ministerul Apărării, decizia de instituire a acestor regimuri revine Parlamentului, la propunerea autorităților competente.
Vor fi obligați moldovenii din diaspora să revină în țară?
Una dintre cele mai discutate prevederi ale proiectului vizează persoanele aflate peste hotare și obligațiile de mobilizare.
Șeful Direcției juridice a Ministerului Apărării, Alexandru Strătilă, a precizat că documentul nu introduce obligații suplimentare pentru întreaga diasporă și nu stabilește un mecanism de aducere forțată în țară a cetățenilor moldoveni.
„Proiectul nu se referă la diaspora în întregime și nici la toți cetățenii aflați peste hotare. Proiectul nu prevede un mecanism prin care cetățenii să fie forțat aduși de peste hotare în cazul declarării stărilor menționate”, a explicat oficialul.
Potrivit acestuia, prevederile se referă doar la persoanele care au obligații de mobilizare conform legislației și care au primit un ordin de chemare, respectiv la rezerviștii vizați de asemenea măsuri.
Prin urmare, proiectul nu prevede chemarea automată în țară a tuturor moldovenilor care locuiesc sau muncesc peste hotare.
Restricții de circulație: ce prevede noul proiect?
O altă modificare propusă privește deplasarea persoanelor în timpul stării de asediu sau al stării de război.
Conform explicațiilor Ministerului Apărării, legislația actuală prevede obligația de a informa autoritatea militară despre părăsirea locului de trai, indiferent de durata absenței.
Noul proiect ar introduce o excepție: notificarea nu ar mai fi necesară pentru deplasările care durează mai puțin de 12 ore.
Această regulă ar urma să se aplice numai în condițiile instituirii unuia dintre regimurile excepționale prevăzute de lege, nu în viața de zi cu zi.
Experții: neutralitatea nu elimină riscurile de securitate
Expertul în securitate Artur Leșcu, din cadrul Comunității WatchDog, consideră necesară modernizarea legislației, având în vedere situația de securitate din regiune.
Potrivit acestuia, statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu înseamnă că statul poate renunța la pregătirea pentru eventuale amenințări militare.
Expertul susține că o țară neutră trebuie să acorde o atenție sporită propriilor capacități de apărare și protejării populației.
Dodon și Costiuc cer retragerea proiectului
Inițiativa Ministerului Apărării a provocat reacții critice din partea unor reprezentanți ai opoziției parlamentare.
Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a solicitat retragerea documentului, susținând că prevederile propuse generează neliniște în societate.
O poziție similară a exprimat și liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a anunțat lansarea unei petiții împotriva adoptării noii legi.
Maia Sandu: legislația trebuie actualizată, dar autoritățile trebuiau să explice schimbările
Președinta Maia Sandu a declarat anterior că Republica Moldova are nevoie de un cadru legal adaptat situațiilor excepționale, chiar dacă obiectivul autorităților rămâne prevenirea unui conflict militar.
Șefa statului a menționat că unele prevederi ale proiectului se regăsesc și în legislația altor țări.
Totodată, Maia Sandu a criticat Ministerul Apărării pentru comunicarea insuficientă cu populația, considerând că propunerile trebuiau explicate înainte de a provoca îngrijorări și interpretări contradictorii.
Ce trebuie să știe cetățenii?
Noua lege este, deocamdată, un proiect și nu înseamnă că Republica Moldova instituie starea de asediu sau starea de război.
Documentul urmărește să stabilească din timp regulile și responsabilitățile care ar putea deveni aplicabile numai în situații excepționale.
Autoritățile susțin că modificările sunt necesare pentru pregătirea instituțiilor și protejarea populației, în timp ce reprezentanții opoziției cer retragerea inițiativei.
Forma finală a legii și eventualele modificări vor depinde de parcursul legislativ al proiectului.