Lavrov, care conduce Ministerul de Externe al Rusiei de peste 20 de ani, nu a fost prezent la ședința importantă a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, organizată de Putin pe 5 noiembrie. Deși face parte din componența permanentă a Consiliului, Lavrov a lipsit „coordonat”, potrivit surselor Kommersant, fiind singurul membru permanent absent de la această întâlnire-cheie, în care Putin a cerut elaborarea de propuneri privind reluarea testelor nucleare, sistate din 1990, scrie The Moscow Times.
Totodată, Lavrov a pierdut și statutul de șef al delegației ruse la summitul G20 din acest an, rol care va reveni adjunctului șefului administrației prezidențiale, Maxim Oreshkin, conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Decizia a fost luată personal de Putin.
Președintele rus a evitat din nou să participe la summitul G20, care va avea loc în Africa de Sud — țară semnatară a Statutului de la Roma, obligată să execute mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele lui Putin. În 2025, Putin a evitat și summitul BRICS din Brazilia din același motiv, iar în 2022 a lipsit de la G20 în Bali. În ambele cazuri, Lavrov a condus delegația rusă.
Veteran al diplomației ruse și fost reprezentant permanent al Rusiei la ONU, Lavrov a purtat pe 21 octombrie o convorbire telefonică cu Marco Rubio, în cadrul căreia trebuia să stabilească detaliile summitului Putin-Trump de la Budapesta. Rubio i-a recomandat însă lui Trump să anuleze întâlnirea, iar eșecul summitului a fost urmat de noi sancțiuni americane împotriva „Rosneft” și „Lukoil” — primele de la revenirea lui Trump la Casa Albă.
Surse Reuters, citate în presă, susțin că motivul ar fi fost poziția inflexibilă a Kremlinului, care „a cerut prea mult” și a refuzat încetarea focului în Ucraina.
După discuția eșuată cu Rubio, Lavrov a reluat discursul despre „regimul nazist” de la Kiev și a cerut înlăturarea „cauzelor profunde ale conflictului”. El a avertizat că o încetare imediată a focului ar lăsa o mare parte din Ucraina „sub conducerea regimului nazist”, iar Occidentul ar continua să livreze arme Ucrainei pentru „acțiuni teroriste împotriva infrastructurii civile” din Rusia, potrivit declarațiilor sale.
Sursa foto: The Moscow Times