Programul guvernamental „Prima Casă” are nevoie de o restructurare profundă, după ce componenta de compensații a fost suspendată, iar bugetul anual de 130 de milioane de lei destinat acestora a fost consumat în primele trei luni ale anului. Concluzia se regăsește într-o analiză realizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), semnată de directorul adjunct al instituției, Stanislav Ghilețchi, scrie bancamea.
Potrivit autorului, problema nu ține doar de insuficiența fondurilor disponibile, ci reflectă faptul că programul a depășit etapa pentru care a fost creat inițial și nu mai poate fi susținut în forma actuală.
Lansat în 2018 pentru a facilita accesul tinerilor la credite ipotecare, programul „Prima Casă” este considerat una dintre cele mai reușite intervenții publice din ultimii ani. Acesta a contribuit la dezvoltarea pieței creditelor ipotecare și a permis achiziționarea unei locuințe pentru mii de familii.
La opt ani de la lansare, peste 8.000 de locuințe au fost procurate cu garanția statului, iar aproximativ 6.400 de beneficiari primesc în continuare compensații lunare.
Potrivit analizei, succesul programului a generat însă și o serie de probleme. Una dintre acestea este presiunea tot mai mare asupra bugetului public. Cei aproximativ 6.400 de beneficiari ai compensațiilor generează cheltuieli anuale estimate la circa 150 de milioane de lei, obligații care ar putea rămâne în sarcina statului încă aproximativ 25 de ani.
O altă problemă identificată este impactul asupra pieței imobiliare. În condițiile în care oferta de locuințe noi nu crește suficient de rapid, stimularea cererii prin programe guvernamentale poate contribui la majorarea prețurilor. Datele Băncii Naționale arată că indicele prețurilor locuințelor rezidențiale a ajuns la 226,7% în trimestrul IV al anului 2025, în creștere cu 26,8% față de anul precedent.
Autorul notează și extinderea treptată a categoriei de beneficiari. În ultimii ani, programul a fost modificat de mai multe ori, iar prin „Prima Casă Plus” au devenit eligibile inclusiv persoane care practică profesii liberale, precum avocații, notarii sau executorii judecătorești. Totodată, plafonul valorii locuințelor eligibile a fost majorat la 2,5 milioane de lei.
În acest context, IPRE propune limitarea programului la categorii considerate prioritare, cum ar fi familiile tinere cu trei sau mai mulți copii și angajații din domenii unde există deficit de personal, inclusiv educația și sănătatea.
O altă recomandare vizează introducerea unui plafon de venit pentru beneficiari, calculat în funcție de salariul mediu pe economie și actualizat periodic.
Analiza mai propune înlocuirea actualului sistem de compensații lunare cu un grant unic pentru achitarea aportului inițial la procurarea locuinței. Potrivit autorului, această măsură ar reduce povara financiară asupra bugetului și ar permite o planificare mai eficientă a cheltuielilor publice.
De asemenea, IPRE recomandă revenirea la gradul maxim de îndatorare de 50% din veniturile nete ale familiei. În prezent, plafonul este de 70%, nivel considerat riscant în cazul apariției unor dificultăți financiare, precum pierderea locului de muncă, probleme medicale sau majorarea ratelor de credit.
Ministerul Finanțelor urmează să decidă în perioada următoare care va fi viitorul programului „Prima Casă” și dacă recomandările experților vor fi incluse în viitoarele modificări ale mecanismului de sprijin.