Fraudele telefonice și online continuă să ia amploare în Republica Moldova, iar sumele pierdute de cetățeni cresc de la an la an. Potrivit datelor prezentate de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, prejudiciile provocate de escrocherii au depășit 272 de milioane de lei în anul 2025, de peste șase ori mai mult decât în urmă cu doi ani.
Informațiile au fost făcute publice în cadrul audierilor dedicate subiectului „Fraudele telefonice și online – provocări actuale, soluții de prevenire și combatere”, unde reprezentanții instituțiilor statului au analizat amploarea fenomenului și măsurile necesare pentru limitarea acestuia.
Sumele pierdute de victime cresc de la an la an
Potrivit datelor prezentate de Poliție, valoarea prejudiciilor raportate de victime a înregistrat o creștere accelerată în ultimii ani.
În 2023, cetățenii au raportat pierderi de peste 40 de milioane de lei în urma fraudelor telefonice și online.
În 2024, prejudiciile au depășit 130 de milioane de lei, iar în 2025 suma aproape s-a dublat, ajungând la peste 272 de milioane de lei.
Autoritățile avertizează că această tendință demonstrează faptul că grupările infracționale folosesc metode tot mai sofisticate pentru a înșela victimele și pentru a obține acces la bani sau date bancare.
Cartelele SIM preplătite ar putea fi vândute doar cu buletinul
În încercarea de a limita fenomenul, autoritățile pregătesc modificări legislative importante.
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că proiectul de lege care prevede comercializarea cartelelor SIM preplătite doar în baza unui act de identitate urmează să fie examinat de Guvern în ședința de săptămâna viitoare.
Potrivit autorităților, utilizarea cartelelor anonime facilitează activitatea grupărilor implicate în escrocherii, deoarece acestea pot fi folosite fără a permite identificarea rapidă a persoanelor implicate.
Cum acționează escrocii
Reprezentanții instituțiilor de drept spun că infractorii utilizează o gamă tot mai largă de metode pentru a-și înșela victimele.
Printre cele mai frecvente scheme se numără:
- apelurile telefonice false din partea unor pretinși angajați ai băncilor;
- mesaje care anunță câștiguri fictive sau blocarea unor conturi;
- linkuri frauduloase transmise prin SMS, e-mail sau rețele sociale;
- solicitări de transfer urgent de bani către rude aflate, aparent, în dificultate;
- investiții false promovate pe internet.
În multe cazuri, victimele sunt convinse să ofere date bancare confidențiale sau să transfere bani în conturi controlate de escroci.
Autoritățile caută noi soluții
Creșterea alarmantă a prejudiciilor determină instituțiile statului să identifice noi instrumente legislative și tehnice pentru prevenirea și combaterea fenomenului.
Potrivit autorităților, pe lângă modificările legislative, este necesară și intensificarea campaniilor de informare a populației, în special în rândul persoanelor vârstnice, considerate printre cele mai vulnerabile categorii în fața fraudelor telefonice și online.
Instituțiile de drept îndeamnă cetățenii să nu comunice date bancare prin telefon, să verifice cu atenție informațiile primite și să contacteze imediat Poliția în cazul în care suspectează o tentativă de înșelăciune.