Republica Moldova s-a confruntat, în ultimii ani, cu o creștere semnificativă a numărului de alerte false cu bombă, pe fondul escaladării riscurilor de securitate din regiune, după declanșarea războiului din Ucraina. Fenomenul a afectat instituții publice, instanțe, aeroportul Chișinău și spații aglomerate, generând evacuări, suspendări de activitate și mobilizarea constantă a structurilor de intervenție, transmite Moldova1.
Statistici și context
Potrivit Inspectoratului General al Poliției, între ianuarie 2022 și septembrie 2025 au fost înregistrate 389 de alerte false cu bombă. Cel mai grav an a fost 2022, cu 182 de cazuri, inclusiv un apel care a vizat simultan peste 40 de localități. Frecvența alertelor a crescut puternic după invazia rusă în Ucraina, iar autoritățile au fost nevoite să mobilizeze echipele de intervenție aproape zilnic.
Ulterior, numărul alertelor a scăzut: 106 cazuri în 2023, 67 în 2024, iar în primele nouă luni din 2025 – 34. Aceste semnalări au vizat adesea instituții strategice sau perioade sensibile, precum procesele electorale sau dosare de corupție cu impact mediatic.
Motivații și metode
Experții în securitate, precum Pavel Horea, subliniază că scopul acestor acțiuni este de a suprasolicita instituțiile statului, de a perturba funcționarea normală a serviciilor publice și de a testa capacitatea de reacție a autorităților în contextul presiunilor hibride din regiune. Tehnologiile moderne permit modificarea datelor de identificare a conexiunii, iar cartelele SIM pot fi activate fără buletin, ceea ce complică identificarea autorilor.
Identificarea și sancționarea autorilor
În ultimii trei ani, autoritățile au reușit să identifice doar 44 de persoane, în timp ce 108 cazuri au rămas cu autor necunoscut. În unele cazuri, o singură persoană a emis mai multe alerte, vizând simultan mai multe locații. Poliția a pornit 281 de cauze penale pentru comunicare mincinoasă despre acte de terorism, iar instanțele au pronunțat 20 de condamnări.
Pedepsele prevăzute de lege includ:
- amendă de până la 50.000 lei;
- până la doi ani de închisoare;
- în caz de recidivă, până la trei ani de detenție.
În funcție de gravitate, vârstă și antecedente, instanțele pot dispune muncă neremunerată în folosul comunității sau suspendarea condiționată a pedepsei.
Cazuri relevante
- Un deținut din Penitenciarul nr. 15 – Cricova a primit 10 ani de închisoare suplimentari pentru organizarea unor alerte false cu bombă, cu scopul de a amâna procesele judiciare.
- Un alt inculpat a sunat de nouă ori la 112, vizând instanțe, universități și centre comerciale, fiind condamnat la trei ani și jumătate de închisoare.
- Un bărbat a anunțat o bombă pe aeroport pentru a opri plecarea fostei partenere, însă a scăpat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție.
Perspective și provocări
Fenomenul alertelor false cu bombă se înscrie în logica tacticilor hibride, menite să creeze presiune, panică și să testeze reziliența statului. Experții sugerează existența unor influențe externe, însă nu există probe publice privind implicarea directă a unui stat.
Autoritățile continuă să îmbunătățească metodele de identificare și reacție, dar fenomenul rămâne o provocare majoră pentru securitatea Republicii Moldova.
Sursa foto: Imagine ilustrativă