Zelenski susține propunerea lui Trump de a îngheța războiul la linia frontului. Ce spune Moscova?
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a exprimat sprijin pentru propunerea fostului președinte american Donald Trump de a îngheța războiul dintre Ucraina și Rusia pe pozițiile actuale de pe linia frontului, calificând-o drept „un compromis bun”. Totuși, Zelenskiy a recunoscut că Moscova a făcut clar că nu va accepta această înțelegere, scrie The Guardian.
FOTO: EPA EFE
„Cred că a fost un compromis bun, dar nu sunt sigur că Putin îl va susține, iar asta i-am spus și președintelui”, a declarat Zelenskiy în timpul unei vizite la Oslo, parte a unui turneu în Scandinavia pentru a căuta sprijin militar suplimentar.
Donald Trump afirmase anterior, într-o declarație acordată jurnaliștilor la bordul Air Force One: „Pot negocia ceva mai târziu. Dar eu am spus să se oprească la linia de luptă.” Aceste declarații au venit înainte ca summitul planificat cu Vladimir Putin să fie amânat, după ce Rusia a reiterat că obiectivul său de a controla întreaga regiune Donbas, inclusiv zonele aflate în prezent sub control ucrainean, nu s-a schimbat.
Comentariile recente ale lui Trump au fost considerate o mică victorie pentru Zelenskiy, în condițiile în care liderul american a oscilat de mai multe ori cu privire la aspectele-cheie ale războiului, inclusiv dacă un armistițiu ar trebui să precede discuțiile mai ample de pace. De asemenea, Trump a părut, la unele momente, să ia în considerare cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu.
Cel mai recent, speranțele Ucrainei privind livrarea rachetelor Tomahawk din partea SUA au fost spulberate după o convorbire telefonică între Trump și Putin.
Zelenskiy și oficialii săi de rang înalt au recunoscut anterior că este puțin probabil ca Ucraina să recupereze toate teritoriile ocupate prin mijloace militare și au transmis în mod privat Washingtonului și partenerilor europeni că ar fi deschiși la o înghețare a liniei frontului. Totuși, susținerea publică a acestei idei de către Zelenskiy marchează o schimbare notabilă față de poziția sa anterioară, când Kievul pleda pentru recucerirea tuturor teritoriilor pierdute în fața Rusiei.
Pe de altă parte, Rusia a reafirmat clar că poziția sa maximalistă nu s-a schimbat și pare să respingă propunerea lui Trump de a îngheța linia frontului. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marți: „Washingtonul începe acum să spună că trebuie să oprim imediat conflictul, să nu mai discutăm nimic și să lăsăm istoria să judece.”
Moscova a respins constant propunerile de armistițiu prelungit, argumentând că acestea ar oferi Ucrainei timp să se reînarmeze și să se reorganizeze, în contextul în care forțele ruse fac progrese pe teren.
„Oprirea pur și simplu ar însemna uitarea cauzelor profunde ale acestui conflict”, a spus Lavrov, referindu-se la pretențiile Rusiei care subminează suveranitatea Ucrainei – inclusiv controlul deplin asupra regiunii Donbas, limitarea forțelor armate ucrainene și influența asupra politicii interne a Kievului.
Rusia a reiterat condițiile sale anterioare pentru un acord de pace într-o comunicare privată trimisă Washingtonului în weekend și din nou în timpul unei convorbiri telefonice de luni între secretarul de stat american Marco Rubio și Serghei Lavrov.
Poziția maximalistă a Kremlinului a pus sub semnul întrebării perspectiva unui summit Trump-Putin la Budapesta, idee promovată recent de liderul american după ce a contactat telefonic președintele rus.
Trump pare acum precaut să nu repete experiența summitului din Alaska cu Putin din acest an, care s-a încheiat brusc după ce liderul rus a refuzat să ofere concesii.
La Casa Albă, marți, Trump a declarat: „Nu vreau să am o întâlnire inutilă. Nu vreau să pierd timpul până nu văd ce se întâmplă.” Totuși, el a insistat că atât Putin, cât și Zelenskiy doresc încheierea războiului.
În acest climat de incertitudine privind reluarea eforturilor de pace, Moscova a lansat cel mai mare bombardament aerian asupra Ucrainei din ultimele două săptămâni, cu valuri de rachete și drone care au lovit Kievul și alte orașe.
Atacurile rusești au ucis cel puțin șase civili, inclusiv un bebeluș de șase luni, o fetiță de 12 ani și o femeie. În Harkov, un atac cu dronă a lovit o grădiniță, ucigând un bărbat și rănind șapte persoane.
În paralel, Putin a ordonat exerciții ale forțelor nucleare strategice ale Rusiei, care au inclus lansări simulate de rachete. Șeful Statului Major General, generalul Valeri Gerasimov, a raportat prin videoconferință că exercițiile au vizat simularea „procedurilor de autorizare a utilizării armelor nucleare”.
Deși Kremlinul susține că aceste exerciții sunt „de rutină”, ele vin pe fondul unei intensificări a retoricii nucleare, Rusia reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare, semnalând astfel pregătirea pentru un răspuns agresiv la amenințările percepute.