UE respinge plângerea lui Viktor Ianukovici: sancțiunile rămân în vigoare după un deceniu de litigii
Tribunalul General al Uniunii Europene a respins plângerea depusă de Viktor Ianukovici, președintele Ucrainei din perioada 2010–2014, privind anularea sancțiunilor impuse de UE, transmite DW. Decizia vine după un proces care s-a întins pe parcursul a zece ani.
Ianukovici a fost plasat pentru prima dată pe lista de sancțiuni în 2014, după reprimarea protestelor Euromaidan și fuga sa în Rusia. Măsurile au inclus interdicția de intrare pe teritoriul statelor membre și înghețarea activelor. În 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, restricțiile au fost extinse. Fostul lider a susținut în apărarea sa că, la momentul adoptării sancțiunilor, nu exista un dosar penal împotriva lui în Ucraina și că Bruxelles-ul „nu dispunea de dovezi concrete”.
Judecătorii europeni au respins argumentele, subliniind că acțiunile lui Ianukovici în calitate de președinte „au contribuit în mod evident la destabilizarea țării”, oferind temeiuri legale pentru includerea sa pe lista neagră. Instanța a notat, de asemenea, că după fuga la Moscova, Ianukovici nu s-a distanțat de autoritățile ruse și a fost menționat ca implicat într-un „plan de răsturnare” a președintelui Volodimir Zelenski în martie 2022.
Contextul politic al mandatului său a fost marcat de refuzul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, decizie care a declanșat protestele de amploare de la Kiev, și de acuzații privind delapidarea fondurilor publice și apropierea de Kremlin. După Euromaidan, Ianukovici a părăsit Ucraina și s-a stabilit în Rusia.
Instanța europeană a respins și acțiunea fiului său, Aleksandr Ianukovici, care contestase sancțiunile impuse pentru legăturile sale de afaceri în Donbasul ocupat. Restricțiile rămân în vigoare și în cazul acestuia.
Decizia Tribunalului General confirmă menținerea cadrului sancționator al UE împotriva foștilor oficiali ucraineni considerați responsabili de subminarea statului de drept și a stabilității Ucrainei. Hotărârea poate fi atacată cu recurs în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe motive de drept.