Comisia Europeană a publicat versiunea finală a Codului de bune practici privind transparența conținutului generat de inteligența artificială, un document care explică modul în care companiile și organizațiile trebuie să respecte noile obligații prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act), scrie Mediafax.
Noile măsuri urmăresc să combată dezinformarea, fraudele și manipularea online, într-un context în care devine tot mai dificil pentru utilizatori să distingă între conținutul creat de oameni și cel generat de inteligența artificială.
Deepfake-urile vor trebui identificate clar
Potrivit Comisiei Europene, începând cu 2 august 2026, anumite tipuri de conținut generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale vor trebui marcate în mod vizibil.
Regulile vizează în special deepfake-urile – imagini, videoclipuri sau înregistrări audio create astfel încât să pară autentice, deși sunt generate sau manipulate digital.
De asemenea, vor fi vizate anumite texte generate cu ajutorul inteligenței artificiale care informează publicul cu privire la subiecte de interes public.
„Aceste cerințe de transparență ajută oamenii să recunoască atunci când conținutul a fost generat sau modificat de AI, reducând riscul de înșelăciune și manipulare”, au precizat reprezentanții Executivului european.
Utilizatorii vor fi informați când discută cu un AI
Noile reguli prevăd că persoanele trebuie informate atunci când interacționează cu un sistem bazat pe inteligență artificială.
Astfel, chatbot-urile, asistenții virtuali și alte sisteme conversaționale vor trebui să indice clar faptul că utilizatorul comunică cu un program AI și nu cu o persoană reală.
Măsura are scopul de a crește transparența și de a preveni inducerea în eroare a utilizatorilor.
Marcaje digitale și filigrane pentru conținutul AI
Codul publicat de Comisia Europeană stabilește și o serie de măsuri tehnice care vor trebui implementate de furnizorii de modele generative precum ChatGPT, Gemini și alte sisteme similare.
Printre acestea se numără:
- utilizarea metadatelor care indică originea conținutului;
- introducerea de filigrane digitale („watermarks”);
- mecanisme automate de identificare a conținutului generat de AI;
- sisteme care permit verificarea originii imaginilor, videoclipurilor, fișierelor audio și textelor.
Scopul este ca alte platforme și programe să poată detecta automat dacă un conținut a fost creat cu ajutorul inteligenței artificiale.
UE introduce și pictograme speciale
Pentru a facilita identificarea conținutului generat artificial, Uniunea Europeană a propus și un set de pictograme standardizate care vor putea fi utilizate de platforme și furnizori.
Aceste simboluri vor semnala utilizatorilor faptul că materialul pe care îl vizualizează a fost generat sau modificat cu ajutorul AI.
Excepție pentru presă și conținutul verificat de oameni
Codul prevede însă o excepție importantă pentru instituțiile media și organizațiile care își asumă responsabilitatea editorială asupra conținutului publicat.
Astfel, textele generate sau asistate de inteligența artificială nu vor trebui etichetate dacă au fost verificate, revizuite și aprobate de persoane înainte de publicare.
Cu alte cuvinte, un articol redactat cu ajutorul AI, dar verificat și publicat sub responsabilitatea unei redacții, nu va necesita o etichetare specială.
Regulile devin obligatorii, codul rămâne voluntar
Documentul a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații, companii, universități, reprezentanți ai societății civile și instituții publice.
Aderarea la Codul de bune practici este voluntară, însă obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială sunt obligatorii pentru actorii vizați de legislație.
Companiile care aleg să semneze codul vor putea demonstra mai ușor conformitatea cu cerințele impuse de Uniunea Europeană.
De ce sunt necesare noile reguli
Experții care au contribuit la elaborarea documentului avertizează că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale face tot mai dificilă diferențierea dintre conținutul autentic și cel generat artificial.
În lipsa unor măsuri clare de transparență, tehnologiile AI pot fi folosite pentru răspândirea dezinformării, crearea de deepfake-uri, fraude online, manipulare politică sau furt de identitate.
Prin noile reguli, Uniunea Europeană încearcă să ofere utilizatorilor instrumentele necesare pentru a identifica mai ușor conținutul creat cu ajutorul inteligenței artificiale și pentru a reduce riscurile asociate acestei tehnologii.