Cantitatea de praf saharian care ajunge în Europa este în creștere, iar fenomenul începe să influențeze tot mai mult calitatea aerului, arată un studiu publicat în revista Nature. Folosind inteligența artificială, cercetătorii au urmărit deplasarea particulelor de praf între anii 2012 și 2021 și au constatat o creștere semnificativă a acestora, în special în sudul continentului.
Praful saharian ajunge până în nordul Europei
Analiza arată că, deși poluarea provenită din trafic și activități industriale a scăzut în ultimele decenii, cantitatea de praf transportată din Deșertul Sahara a crescut constant.
Particulele sunt purtate de vânt peste Marea Mediterană și afectează în special Spania, Portugalia, Italia, Balcanii și Grecia. O parte dintre acestea ajung însă și în nordul Europei, ceea ce sugerează că fenomenul s-ar putea extinde pe întreg continentul.
Un exemplu spectaculos a avut loc în octombrie 2017, când cerul de deasupra Insulelor Britanice a căpătat o nuanță sepia, iar Soarele a fost vizibil într-o culoare roșiatică. Fenomenul a fost provocat de uraganul Ophelia, care a transportat praf din Sahara și fum provenit din incendiile de vegetație din Portugalia și Spania.
Deșertul Sahara continuă să se extindă
Specialiștii explică această tendință prin extinderea treptată a Deșertului Sahara, influențată atât de ciclurile climatice naturale, cât și de încălzirea globală.
Potrivit cercetătorilor, suprafața Saharei a crescut cu aproximativ 10% în secolul al XX-lea, iar procesul continuă.
„Încă nu este pe deplin clar în ce măsură schimbările climatice provocate de om au contribuit la acest fenomen. Totuși, datele actuale indică faptul că emisiile de gaze cu efect de seră și încălzirea globală favorizează extinderea deșerturilor prin apariția unor condiții mai uscate”, a declarat Kaspar Dällenbach, coordonatorul studiului.
În același timp, modificările circulației atmosferice au intensificat vânturile care traversează Marea Mediterană. Deși numărul furtunilor de praf nu a crescut semnificativ, acestea sunt mai puternice și transportă cantități mai mari de particule spre Europa.
Ce efecte poate avea asupra sănătății
Pentru a identifica originea particulelor, cercetătorii au analizat compoziția lor chimică. Praful saharian se distinge printr-un conținut ridicat de aluminiu, spre deosebire de praful provenit din trafic, bogat în carbon, sau de cel rezultat din activitățile de construcții, care conține mai mult calciu.
Specialiștii avertizează că particulele fine de praf saharian pot pătrunde adânc în plămâni și pot provoca inflamații, stres oxidativ și leziuni ale țesuturilor, crescând riscul apariției bolilor respiratorii și cardiovasculare. Totuși, impactul pe termen lung asupra sănătății va putea fi evaluat doar prin studii suplimentare.
Autorii studiului speră că utilizarea inteligenței artificiale va permite monitorizarea mai precisă a norilor de praf în timp real, inclusiv a episoadelor de intensitate redusă, care sunt mai dificil de detectat prin metodele clasice, scrie IFL Science.