Rusia ar fi înaintat o serie de revendicări care depășesc cu mult granițele Ucrainei și vizează inclusiv viitorul Republicii Moldova, statutul Finlandei în NATO și prezența militară a Alianței în statele baltice. Potrivit unor informații atribuite publicației germane Bild, Moscova ar urmări modificarea arhitecturii de securitate europene în cadrul negocierilor de pace desfășurate la Abu Dhabi. Printre propunerile relatate se numără și federalizarea Republicii Moldova, cu prevederi speciale pentru Transnistria și Găgăuzia.
Informațiile, preluate de agenția Anadolu, se referă la presupuse propuneri informale prezentate în contextul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina.
Documentul descris de presa germană ar include nu doar condiții teritoriale pentru Kiev, ci și schimbări în raporturile dintre Rusia, NATO și mai multe state europene.
Deocamdată, nu există o confirmare oficială că toate aceste revendicări au fost înaintate formal, acceptate de participanții la negocieri sau incluse într-un proiect de acord.
Republica Moldova, vizată de un posibil plan de federalizare
Una dintre prevederile atribuite Moscovei privește organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Rusia ar propune transformarea țării într-o republică federală, alcătuită din teritoriul principal al Republicii Moldova, regiunea transnistreană și Găgăuzia.
Mai mult, scenariul relatat ar prevedea posibilitatea organizării unor referendumuri privind independența în Transnistria și Găgăuzia, în eventualitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
O asemenea formulă ar reprezenta o schimbare majoră a actualei organizări constituționale a statului.
Este important de precizat că aceste informații descriu revendicări atribuite Rusiei de către presă, nu decizii adoptate sau modificări convenite privind statutul Republicii Moldova.
Rusia ar cere întregul Donbas și păstrarea teritoriilor ocupate
În ceea ce privește Ucraina, propunerile relatate ar presupune ca Moscova să păstreze controlul asupra teritoriilor pe care le ocupă în prezent.
În plus, Kievului i s-ar cere să renunțe la zonele din regiunile Donețk și Lugansk care se mai află sub control ucrainean, astfel încât Rusia să obțină întregul Donbas.
Planul ar include și demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, care nu ar mai putea fi utilizate ca baze navale.
Totodată, ar urma să fie negociate acorduri separate pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră și Marea Baltică.
O altă condiție atribuită Moscovei este menținerea permanentă a Ucrainei în afara alianțelor militare, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, fără a elimina posibilitatea integrării în Uniunea Europeană.
Finlanda ar trebui să părăsească NATO. Restricții și pentru statele baltice
Potrivit relatărilor Bild, Rusia ar solicita și modificări substanțiale ale prezenței NATO în nordul și estul Europei.
Una dintre cereri ar viza revenirea Finlandei la statutul de dinaintea aderării sale la Alianța Nord-Atlantică, în aprilie 2023.
De asemenea, Moscova ar urmări interzicerea bazelor militare NATO în Estonia, Letonia și Lituania.
Aceste condiții ar afecta direct politica de apărare a unor state membre NATO și ar necesita acordul lor, precum și al celorlalți aliați implicați.
Ce ar oferi Rusia în schimb?
Conform informațiilor atribuite publicației germane, Moscova ar propune retragerea armelor nucleare rusești din Belarus.
Totodată, Rusia s-ar angaja să nu amplaseze rachete cu rază medie de acțiune pe teritoriul acestei țări.
Aceste măsuri ar face parte dintr-un posibil pachet mai amplu de negocieri privind securitatea europeană.
Nu este clar dacă propunerile reprezintă o poziție oficială și definitivă a Kremlinului sau doar revendicări discutate informal.
Negocierile pentru Ucraina ar putea influența securitatea întregii Europe
Informațiile apar într-un moment în care Statele Unite încearcă să avanseze negocierile pentru încetarea războiului dintre Rusia și Ucraina.
Discuțiile de la Abu Dhabi au readus în prim-plan nu doar problema teritoriilor ocupate, ci și garanțiile de securitate pentru Kiev și rolul statelor europene în viitoarele aranjamente regionale.
Moscova a susținut în repetate rânduri că extinderea NATO spre est reprezintă o amenințare la adresa securității sale. Statele membre ale Alianței au respins ideea că Rusia ar avea dreptul să decidă orientarea de securitate a altor țări.
În cazul Republicii Moldova, eventualele discuții privind federalizarea și statutul regiunilor sale ar avea implicații directe asupra suveranității și organizării constituționale a statului.