Premiul Nobel pentru Fizică 2025: Teoria undelor, „mantia invizibilității” și știința din spatele telescopului James Webb – printre favorite
Marți, la Stockholm, va fi anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Fizică, iar comunitatea științifică așteaptă cu interes să vadă dacă vor fi recompensate descoperiri din domenii precum teoria undelor, metamateriale, astrofizică sau informație cuantică. Distincția vine la o zi după ce premiul pentru medicină a fost acordat pentru descoperirea celulelor T regulatoare, „gardienii sistemului imunitar”, scrie Hotnews.
Medalia acordată cu Premiul Nobel pentru Fizică, Foto: dpa picture alliance / Alamy / Alamy / Profimedia
Teoria undelor și impactul său în viața cotidiană
Printre favoriți se numără matematiciana belgiană Ingrid Daubechies și matematicienii francezi Stéphane Mallat și Yves Meyer, pentru contribuțiile lor la dezvoltarea teoriei undelor. Această ramură matematică permite analizarea semnalelor și imaginilor la diferite scări și a stat la baza unor inovații precum formatul JPEG și compresia imaginilor digitale. Yves Meyer a primit deja premiul Abel în 2017 pentru această contribuție.
Jurnalista Maria Gunther subliniază că aceste descoperiri au optimizat inclusiv tratamentele de radioterapie pentru cancer.
Metamateriale și „mantia invizibilității”
Un alt favorit este britanicul John B. Pendry, cunoscut pentru teoria „mantiei invizibilității” – o rețetă teoretică pentru devierea câmpurilor electromagnetice în jurul unui obiect. Metamaterialele dezvoltate pe baza acestor cercetări au deschis noi perspective în optică, telecomunicații și securitate.
Telescopul James Webb și noua fizică a universului
Există șanse ca și echipa din spatele științei telescopului spațial James Webb să fie recompensată, pentru teoriile elaborate în anii 1960-1970 care au permis construcția acestui instrument revoluționar. Imaginile furnizate de Webb oferă o nouă înțelegere a fizicii universului, de la descoperirea unor noi tipuri de găuri negre până la testarea teoriilor cosmologice clasice.
Informația cuantică și criptografia viitorului
Domeniile informației cuantice și algoritmilor sunt, de asemenea, pe lista favoritelor. Cercetările pionierat realizate de Peter Shor, Gilles Brassard, Charles H. Bennett și David Deutsch au pus bazele computerelor cuantice și criptografiei cuantice, tehnologii esențiale pentru securitatea cibernetică modernă.
Astrofizică și cosmologie
Printre posibilii premianți se numără și cercetători din astrofizică, precum Carlos Frenk, Julio Navarro și Simon White, pentru lucrări privind formarea galaxiilor. Sunt menționate și teoriile expansiunii cosmice, cu Alan Guth și Andrei Linde ca favoriți pentru contribuțiile la paradigma Big Bang-ului.
Microscopul cu forță atomică și nanotehnologia
Un alt domeniu cu șanse este nanotehnologia, unde microscopul cu forță atomică, capabil să producă imagini 3D la rezoluție atomică, a revoluționat cercetarea materialelor. Fizicianul elvețian Christoph Gerber este citat ca pionier în acest domeniu.
Context și perspective
Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică a mers către Geoffrey Hinton și John Hopfield pentru cercetările asupra rețelelor neuronale artificiale, esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale moderne. Cei doi au avertizat însă asupra riscurilor sociale și economice generate de IA, precum șomajul masiv și creșterea inegalităților.
Premiul Nobel pentru Fizică 2025 ar putea confirma încă o dată rolul esențial al cercetării fundamentale în progresul tehnologic și în transformarea societății.