Președintele rus Vladimir Putin ar fi însărcinat serviciile de informații și structurile militare ale Rusiei să intensifice în 2026 operațiunile destinate slăbirii NATO și Uniunii Europene din interior. Potrivit informațiilor atribuite unor oficiali occidentali, destabilizarea Republicii Moldova ar reprezenta unul dintre obiectivele importante ale Kremlinului, relatează The New York Times, citat de The Moscow Times.
În decembrie 2025, Putin și-ar fi convocat subordonații la o reuniune secretă, în cadrul căreia ar fi stabilit noile priorități strategice. Informațiile au fost relatate de presa internațională, cu referire la oficiali familiarizați cu evaluările serviciilor de informații occidentale.
Una dintre preocupările serviciilor occidentale este că Moscova ar putea încerca să testeze capacitatea și hotărârea NATO de a răspunde colectiv. Scenariile analizate variază de la atacuri cibernetice și operațiuni desfășurate de grupuri armate neidentificate până la o eventuală acțiune militară limitată împotriva unui stat de pe flancul estic al Alianței.
Aceste scenarii reprezintă evaluări ale serviciilor de informații și nu confirmă existența unei decizii a Kremlinului de a declanșa un asemenea atac.
Republica Moldova, vizată de strategia Moscovei
Potrivit informațiilor citate, destabilizarea Republicii Moldova ar ocupa un loc important în strategia Kremlinului. Oficialii occidentali susțin că principala prioritate militară a Rusiei rămâne Ucraina, însă Moscova ar urmări ulterior extinderea influenței și controlului asupra Republicii Moldova.
Unul dintre scenariile luate în calcul presupune că Rusia continuă să urmărească ocuparea sudului Ucrainei, ceea ce i-ar permite să creeze un coridor terestru spre Republica Moldova.
Poziția geografică a țării este considerată strategică: Republica Moldova are frontieră cu Ucraina și România, stat membru al Uniunii Europene și NATO. În eventualitatea extinderii controlului rusesc în regiune, teritoriul moldovean ar putea căpăta o importanță suplimentară pentru operațiunile Moscovei, potrivit evaluărilor citate.
În paralel, Rusia ar continua să utilizeze instrumente hibride pentru destabilizarea statelor europene. Generalul Carsten Breuer, inspectorul general al Forțelor Armate Germane, a avertizat că asemenea acțiuni au loc frecvent, în special pe flancul estic al NATO.
Acestea pot include atacuri cibernetice, sabotaj, operațiuni de influență, dezinformare și utilizarea dronelor pentru identificarea vulnerabilităților infrastructurii critice.
Pe fondul acestor riscuri, Polonia și statele baltice și-au intensificat măsurile de protecție pentru infrastructura strategică, inclusiv centrale electrice, conducte de gaze și baraje.
Oficialii occidentali citați consideră că eventualele operațiuni ale Moscovei ar putea urmări nu doar producerea unor pagube materiale, ci și provocarea unor divergențe politice între membrii NATO cu privire la amploarea și forma unui răspuns comun.
Kremlinul a respins în repetate rânduri acuzațiile occidentale potrivit cărora Rusia ar intenționa să atace state membre NATO.