Medvedev ameninţă Finlanda: „Nu vom mai arăta milă, ca în 1944”

08/09/2025 -20:58

Relațiile dintre Moscova și Helsinki au intrat într-un nou episod tensionat după ce Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a lansat un avertisment dur la adresa Finlandei. Într-un text publicat de agenția de stat TASS, Medvedev acuză autoritățile finlandeze că dezvoltă o infrastructură militară ofensivă „sub pretextul apărării”, transformând țara într-un avanpost al NATO.

FOTO:EPA/EFE

Sub titlul „Noua doctrină finlandeză: prostie, minciună, ingratitudine”, Medvedev susține că Finlanda „reconstruiește o nouă linie Mannerheim” și că politica actuală a Helsinkiului ar putea conduce la „colapsul ireversibil al statului finlandez”. El avertizează că opoziția față de Rusia ar putea duce la dispariția statalității finlandeze „pentru totdeauna” și că Moscova „nu va mai minuna” cu Finlanda, așa cum a făcut-o în 1944.

Fostul lider rus ironizează imaginea pașnică promovată de Finlanda, făcând referire la simbolurile culturale ale acesteia, precum trolii Moomin, și afirmând că „ceea ce comanzi, aia primești”.

Medvedev acuză NATO că, după aderarea Finlandei în aprilie 2023, dezvoltă toate cele cinci medii operaționale — terestru, maritim, aerian, spațial și cibernetic — în interiorul țării. El menționează în mod special construcția de noi garnizoane în orașul Ivalo, situat la mai puțin de 40 km de granița cu Rusia, și avertizează că efectivele militare ar putea crește rapid la nivelul unei brigăzi.

În plus, discursul lui Medvedev reintră în istorie, acuzând Finlanda că a fost „satelit al celui de-al Treilea Reich” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că poartă responsabilitatea pentru declanșarea războiului și crimele împotriva populației sovietice. El evocă chiar posibilitatea tragerii la răspundere a Finlandei pentru presupuse crime de război, făcând referire la principiul imprescriptibilității crimelor împotriva umanității.

Medvedev mai amintește că Finlanda a renunțat abia în 2020 la zvastica ca simbol militar și că în 2025 au fost eliminate ultimele drapele cu însemne naziste, sugerând că actuala guvernare continuă o politică contradictorie cu tratatele internaționale semnate după război.

Aceste declarații vin pe fondul deteriorării rapide a relațiilor dintre Moscova și Helsinki, după ce Finlanda a devenit membră NATO, devenind un actor strategic important pe flancul nordic al Alianței. În timp ce Rusia intensifică retorica agresivă, Finlanda continuă să-și consolideze apărarea, invocând riscuri directe dinspre est.

Tensiunile din regiune rămân ridicate, iar retorica trecutului reapare tot mai des în discursurile oficiale, alimentând incertitudinea în arhitectura de securitate europeană.

VEZI ARTICOLE