Georgia a devenit una dintre destinațiile importante pentru cuplurile străine care apelează la maternitatea surogat. Aproape 3.000 de copii ar fi fost aduși pe lume prin această metodă între 2022 și 2024, potrivit publicației Blick. În spatele industriei se află însă femei care spun că au acceptat să poarte copiii altor persoane din cauza problemelor financiare, trecând prin tratamente hormonale, proceduri medicale repetate și sarcini dificile.
Printre ele se numără Katsvik, o femeie de 40 de ani din Armenia, însărcinată în luna a șaptea cu gemeni. Ea se află în Georgia departe de fiul său de 15 ani și spune că a devenit mamă surogat pentru a-și putea achita datoriile.
Pentru sarcină și nașterea gemenilor, femeii i-ar fi fost promisă suma de 16.000 de dolari.
„Sunt aici pentru bani”, spune Katsvik, potrivit Blick. Femeia afirmă că știe foarte puține lucruri despre viitorii părinți ai copiilor pe care îi poartă.
De ce Georgia atrage cupluri din străinătate
Maternitatea surogat este interzisă sau puternic restricționată în numeroase state. În plus, războiul din Ucraina, una dintre destinațiile cunoscute anterior pentru asemenea servicii, a modificat piața internațională.
În aceste condiții, Georgia a atras cupluri din diferite regiuni ale lumii, inclusiv Europa, China și Statele Unite.
În jurul procedurilor de reproducere asistată s-a dezvoltat o întreagă industrie formată din clinici, agenții și intermediari care caută femei dispuse să devină mame surogat.
Femeile sunt recrutate inclusiv pe TikTok și Instagram
Zara Primanova, recrutor pentru o agenție de profil, spune că utilizează inclusiv TikTok și Instagram pentru găsirea candidatelor, multe provenind din Asia Centrală și alte foste republici sovietice.
Potrivit relatării, candidatele trebuie să îndeplinească o serie de criterii. Printre acestea se numără existența unei nașteri anterioare, o stare de sănătate considerată corespunzătoare și respectarea anumitor criterii stabilite de agenție.
După sosirea în Georgia, unele dintre femei locuiesc împreună în apartamente asigurate de agenții.
Regulile pot fi stricte: consumul de alcool și fumatul sunt interzise, există cerințe privind programul de somn și activitățile permise, iar încălcarea condițiilor poate atrage penalizări financiare. Potrivit recrutoarei citate, în unele dintre apartamente există și camere video.
„Am venit toate aici din necesitate”
Aisha, o femeie de 28 de ani din Kazahstan, povestește că situația financiară a determinat-o să accepte.
„Am venit toate aici din necesitate”, spune ea despre femeile cu care locuiește.
Înainte ca sarcina să fie confirmată, femeile primesc, potrivit relatării, aproximativ 10 dolari pe zi pentru cheltuieli. Aisha spune că suma nu îi permite să trimită suficienți bani familiei rămase acasă.
Tratamentul medical poate reprezenta o altă dificultate. Pregătirea organismului pentru transferul embrionului poate presupune administrarea unor medicamente hormonale, iar Aisha susține că tratamentul i-a afectat inclusiv somnul.
Șase transferuri și o sarcină pierdută
Aisha spune că a trecut prin șase transferuri de embrioni. Unul a dus la instalarea unei sarcini, însă aceasta s-a oprit ulterior din evoluție.
Experiența a fost dificilă nu numai fizic, ci și emoțional.
„Pentru ei, eram doar o mașină care nu funcționa corect”, afirmă femeia, referindu-se la modul în care spune că a fost tratată după pierderea sarcinii.
O altă femeie cunoscută de ea ar fi trecut prin 12 încercări nereușite.
Riscurile medicale nu trebuie ignorate
Sarcinile obținute prin reproducere asistată și, mai ales, sarcinile multiple necesită o monitorizare medicală atentă. Tratamentul hormonal, transferurile repetate de embrioni și complicațiile obstetricale pot adăuga riscuri pentru femeile implicate.
În materialul Blick, ginecologul Eka Tedozashvili vorbește despre un risc considerabil de pierdere a sarcinii în cazul mamelor surogat și despre necesitatea administrării tratamentului hormonal în anumite etape.
Afirmațiile privind o creștere de un anumit număr de ori a riscului trebuie însă interpretate cu prudență: riscul individual depinde de numeroși factori, printre care vârsta femeii, istoricul obstetrical, numărul de embrioni transferați, existența unei sarcini multiple și particularitățile procedurii de reproducere asistată.
Cea mai mare parte a banilor vine după naștere
Sistemul de plată descris de femei le face vulnerabile financiar în cazul în care sarcina nu evoluează conform planului.
Conform relatării, după un transfer reușit poate fi achitată o primă sumă de aproximativ 400 de dolari, urmată de plăți lunare. În luna a cincea ar exista și o sumă suplimentară destinată cheltuielilor asociate sarcinii.
Cea mai mare parte a remunerației promise este însă legată de finalizarea cu succes a sarcinii și de naștere. Acest model ridică întrebări etice importante, mai ales atunci când femeile provin din medii vulnerabile și acceptă procedura pentru a-și achita datoriile sau pentru a-și întreține copiii.
O industrie construită între speranța unor părinți și vulnerabilitatea altor femei
Pentru cuplurile care nu pot avea copii, maternitatea surogat poate reprezenta una dintre puținele posibilități de a deveni părinți. Pentru femeile care poartă sarcinile, motivația poate fi însă cu totul diferită.
Cazurile descrise în Georgia scot în evidență tocmai această diferență: de o parte sunt familiile dispuse să plătească pentru șansa de a avea un copil, iar de cealaltă parte sunt femei care, în unele cazuri, acceptă procedurile din cauza dificultăților economice.
De aceea, dezbaterea privind maternitatea surogat depășește problema fertilității. Ea privește protecția medicală și juridică a femeilor, consimțământul informat, condițiile contractuale, plata în cazul apariției complicațiilor și riscul ca vulnerabilitatea economică să transforme o alegere aparent voluntară într-una făcută din lipsa unor alternative.