Maia Sandu, despre creșterea numărului de milionari: „Oamenii care câștigă cinstit și plătesc impozite trebuie apreciați”

17/08/2026 -21:04
Imagine

Președinta Maia Sandu respinge ideea că majorarea numărului de milionari din Republica Moldova ar demonstra că bunăstarea se concentrează doar în rândul celor bogați. Șefa statului susține că persoanele care obțin venituri în mod legal și își achită impozitele trebuie apreciate, iar una dintre prioritățile țării ar trebui să fie extinderea clasei de mijloc. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

„Cred că această abordare sună un pic socialistă, pentru că oamenii care câștigă banii ăștia în mod cinstit, oamenii care plătesc impozite, care nu fac evaziune fiscală, ei trebuie să fie apreciați pentru faptul că reușesc. Pentru că, dacă nu sunt oameni care să reușească, care să plătească impozite la buget, atunci nu avem din ce să plătim asistență socială”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului consideră că un venit anual de un milion de lei nu înseamnă neapărat o avere foarte mare, în special în cazul antreprenorilor care au investit în dezvoltarea unor afaceri.

„Un milion în lei poate suna foarte mult pentru mulți oameni și e adevărat, e mult, dar pentru oameni de afaceri, care fac afaceri serioase, care au investit mult în asta, nu cred că este o sumă foarte mare”, a afirmat președinta.

„Trebuie să avem mai mulți oameni în clasa de mijloc”

Maia Sandu susține că autoritățile trebuie să creeze condiții pentru ca mai mulți cetățeni să ajungă la venituri specifice clasei de mijloc.

„Trebuie să vedem cum să avem mai mulți oameni în această clasă medie, pentru că eu consider în mare parte partea clasei medii, dacă vorbim de un milion de lei. Sigur, dacă vorbim de mai multe milioane de lei, deja putem să vorbim despre altceva”, a spus șefa statului.

Președinta s-a referit și la rata ridicată a sărăciei. Potrivit acesteia, situațiile trebuie analizate diferențiat. Există persoane care nu au acces la locuri de muncă bine plătite, însă, în același timp, antreprenorii și agricultorii reclamă lipsa forței de muncă.

„Avem și multe situații în care oamenii nu vor să se angajeze, pentru că e mai comod să vină ajutorul social. Deci aici trebuie să analizăm un pic mai mult cine sunt cei care sunt la limita sărăciei”, a declarat Maia Sandu.

În cazul persoanelor cu probleme de sănătate sau dizabilități, statul trebuie să ofere un sprijin mai consistent, a precizat președinta. În schimb, situația persoanelor apte de muncă trebuie abordată diferit.

Șefa statului a menționat și familiile cu copii, unde lipsa serviciilor de îngrijire poate împiedica părinții să se angajeze. O altă problemă este diferența geografică dintre locurile unde există forță de muncă disponibilă și cele unde angajatorii caută personal.

Maia Sandu, despre compensații și sprijinul social

Președinta a recunoscut că inflația și creșterea prețurilor la energie din ultimii ani au pus presiune suplimentară asupra gospodăriilor cu venituri reduse. Potrivit acesteia, programele de compensații au fost orientate în special către categoriile vulnerabile.

Maia Sandu a invocat și programul de alimentație gratuită în școli, despre care spune că urmărește inclusiv sprijinirea copiilor din familiile social vulnerabile.

„Până la urmă, vrem ca toți cei care sunt apți de muncă să muncească și să câștige”, a conchis șefa statului.

Aproape 10.000 de milionari în Republica Moldova

Declarațiile vin după publicarea datelor Serviciului Fiscal de Stat pentru anul fiscal 2025. Potrivit acestora, 9.643 de persoane au declarat venituri de peste un milion de lei, cu 1.624 mai multe decât în 2024 și cu 3.229 mai multe decât în 2023.

Astfel, în numai doi ani, numărul persoanelor cu venituri anuale de peste un milion de lei a crescut cu aproximativ 50%. Cel mai tânăr contribuabil din această categorie are 16 ani, iar cel mai în vârstă – 88 de ani.

În același timp, rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 31,1% în 2025, pragul fiind estimat la 3.764 de lei lunar pentru o persoană. Rata sărăciei extreme a fost de 15,1%, la un prag de 3.036 de lei lunar.