La 10 decembrie 2025, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în cadrul Comisiei pentru control al finanțelor publice rezultatele auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și Ministerului Culturii, încheiate la 31 decembrie 2024. Auditul a evidențiat probleme persistente și recomandări importante pentru îmbunătățirea managementului financiar și administrativ.
Auditul Ministerului Educației și Cercetării: opinie cu rezerve
Curtea de Conturi a emis opinie cu rezerve asupra rapoartelor MEC, semnalând în principal:
- Evidența contabilă neconformă a patrimoniului public: MEC nu a instituit un sistem unitar și coerent pentru evidența bunurilor publice transmise instituțiilor subordonate, generând discrepanțe semnificative între datele ministerului și cele ale instituțiilor de învățământ privind valoarea patrimoniului de circa 8,5 miliarde lei.
- Nerespectarea cerințelor de contabilizare și reevaluare a terenurilor: diminuarea datelor consolidate cu 34,2 milioane lei.
- Erori în calcularea uzurii mijloacelor fixe: erori de 24,7 milioane lei.
- Obiective finalizate neclasificate corect: investiții în sumă de 22,3 milioane lei, încă raportate ca în curs de execuție.
- Investiții în curs de execuție cu probleme de evidență: clădiri utilizate de ani buni, dar contabilizate incorect, cum ar fi Centrul „Artico” și Liceul „Aristotel”, cu valori însumate de peste 180 milioane lei.
- Finanțarea cercetării științifice neuniformă: alocări de 336,7 milioane lei în 2024, dar fără metodologie clară de sistematizare și evaluare a rezultatelor.
- Evidența clădirilor cu valoare zero și terenurilor neînregistrate: 51 de clădiri și 42 de terenuri în valoare totală de peste 140 milioane lei necontabilizate corespunzător.
Auditul Ministerului Culturii: opinie contrară și recomandări urgente
Raportul de audit asupra Ministerului Culturii a primit opinie contrară, evidențiind:
- Nerecunoașterea în contabilitate a lucrărilor de reconstrucție și restaurare: Complexele monastice „Căpriana” și „Curchi” – 184,9 milioane lei.
- Clasificarea eronată a bunurilor culturale și monumentelor de arhitectură: 30,2 milioane lei.
- Lipsa evidenței edificiilor de cult cu statut de monument ocrotit și a 98,9% din bunurile muzeale (889,7 mii exponate) neînregistrate contabil.
- Discrepanțe în evidența aportului în capitalul social al instituțiilor fondate: diferențe de sute de milioane de lei între datele ministerului și cele ale instituțiilor.
- Necesitatea creării unui Registru unic al patrimoniului cinematografic național: doar 53 din 5.000 de filme sunt înregistrate contabil.
Până în prezent, au fost implementate doar 3 din cele 15 recomandări formulate, iar restul sunt parțial sau neimplementate.
Concluzii și recomandări
Curtea de Conturi subliniază necesitatea urgentă de a corecta deficiențele în evidența și gestionarea patrimoniului public, precum și în raportarea financiară pentru a asigura transparența, eficiența și responsabilitatea în administrarea resurselor publice.
Implementarea recomandărilor este esențială pentru întărirea controlului intern managerial și pentru protejarea patrimoniului cultural și educațional al țării.