Astăzi, creștinii ortodocși de stil vechi marchează ajunul Sfântului Vasile cel Mare, una dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an, încărcată de tradiții și semnificații profunde pentru comunitățile din Republica Moldova.
Ajunul Sfântului Vasile, sărbătorit pe 13 ianuarie după calendarul iulian, aduce în casele credincioșilor obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație. În această seară, familiile se adună la masă, pregătesc bucate alese și așteaptă urătorii, care aduc urări de sănătate, belșug și noroc pentru noul an.
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este „Sorcova”, când copiii merg din casă în casă cu bețișoare împodobite, urând gazdelor un an nou plin de roade și prosperitate. În unele sate, se păstrează tradiția semănatului, când băieții aruncă boabe de grâu sau orz în curțile oamenilor, simbolizând speranța pentru o recoltă bogată și bunăstare.
Sfântul Vasile cel Mare, prăznuit pe 14 ianuarie, este considerat ocrotitorul familiei, al copiilor și al celor sărmani. În biserici, credincioșii participă la slujbe speciale, aducând rugăciuni pentru sănătate, pace și spor în gospodărie.
Pe lângă latura religioasă, ajunul Sfântului Vasile reprezintă și un moment de reflecție, în care oamenii își doresc să lase în urmă grijile anului trecut și să întâmpine noul an cu speranță și recunoștință.
Tradițiile legate de această sărbătoare sunt păstrate cu sfințenie mai ales în mediul rural, unde obiceiurile și ritualurile de ajun creează o atmosferă caldă, de unitate și continuitate spirituală.
Sărbătoare cu lumină și bucurie tuturor celor care marchează această zi!