Cercetătorii au descoperit cele mai fierbinți zone de pe Pământ: temperaturile pot ajunge până la 80 de grade
O nouă descoperire a cercetătorilor NASA, realizată cu ajutorul sateliților, schimbă clasamentul celor mai fierbinți locuri de pe planetă. Dacă până acum Valea Morții (Death Valley) din California era considerată epicentrul temperaturilor extreme, datele recente arată că deșerturile din Iran și Mexic sunt, de fapt, cele mai calde zone de pe Pământ, scrie adevarul.ro
Valea Morții (Death Valley) din California
Valea Morții – record simbolic, dar nu absolut
Stația meteo din Furnace Creek, Death Valley, a înregistrat o temperatură legendară de 56,7°C în iulie 1913. Totuși, această valoare măsoară doar temperatura aerului la aproximativ 1,5 metri deasupra solului, în condiții controlate. În realitate, solul se încălzește mult mai rapid și reține căldura pentru mai mult timp.
Măsurători istorice din deșertul Tuscan au arătat diferențe de până la 16,7°C între temperaturile solului și cele ale aerului. Un raport din 2011 al Bulletin of the American Meteorological Society (BAMS) a evidențiat că temperaturile solului pot depăși 70°C, chiar dacă aerul este semnificativ mai rece.
Iran și Mexic – noii campioni ai căldurii extreme
Folosind tehnologia MODIS, cercetătorii au analizat 18 ani de date cu o rezoluție de un kilometru pătrat și au identificat două zone unde temperaturile solului depășesc constant 80°C: deșertul Dasht-e Lut din Iran și deșertul Sonora din Mexic.
Deșertul Dasht-e Lut din Iran
În Dasht-e Lut, munții din jur captează aerul fierbinte, suprafețele de rocă vulcanică absorb căldura, iar lipsa evaporării împiedică răcirea. Această combinație face ca zona să devină o adevărată „capcană termică”. Potrivit unui studiu publicat în 2021 în BAMS, Dasht-e Lut deține recordul mondial cu o temperatură a solului de 81,9°C.
Deșertul Sonora din Mexic, de asemenea, atinge valori extreme datorită umidității scăzute, altitudinii reduse și topografiei de tip bazin.
Deșertul Sonora din Mexic
Impact ecologic și tehnic
Aceste zone, adesea trecute cu vederea, pun presiune directă asupra ecosistemelor locale. Fluctuațiile zilnice de temperatură, de exemplu în bazinele din China, pot depăși 60°C, forțând animalele și plantele să se adapteze rapid la schimbări extreme.
În plus, infrastructura umană este serios afectată: drumurile, senzorii și materialele se degradează accelerat în aceste regiuni, crescând costurile de întreținere și dificultățile tehnice.
VEZI ARTICOLE